Care sunt cele mai bune site-uri pentru pariuri sportive? - 2 ore în urmă
Atelierele de vacanță de la Muzeul Satului din Baia Mare s-au încheiat cu lecții de fotografie și întâlniri cu polițiștii - 3 ore în urmă
Franța interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Este prima țară din Europa care adoptă o astfel de lege - 3 ore în urmă
Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” a urcat din nou pe scena Festivalului Internațional FolkFest din Skopje, Macedonia - 3 ore în urmă
24 iulie, ziua Poliției de Frontieră Române - 4 ore în urmă
24 iulie 1950 – S-a născut Georgeta Elena Corniță, filolog, traducător și profesor universitar care a contribuit la dezvoltarea vieții culturale din Maramureș - 4 ore în urmă
S-a stins Adela Mărculescu, una dintre marile doamne ale teatrului românesc - 16 ore în urmă
Hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarța de Sus, sărbătorit în prezența a trei ierarhi și a numeroși credincioși - 17 ore în urmă
Rezerviștii Poliției de Frontieră din Sighetu Marmației au marcat Ziua Poliției de Frontieră Române printr-o întâlnire aniversară - 17 ore în urmă
Daniela Onița-Ivașcu, director OCPI MM: „Vom readuce activitatea la normal, în condiții de maximă siguranță pentru datele și drepturile cetățenilor” - 17 ore în urmă
Caierul de lână din Țara Lăpușului
Înainte de perioada secolului al XIX-lea, într-un context în care industria textilă și-a desfășurat activitatea cu dificultate din cauza lipsei de materie primă în vederea confecționării hainelor, caierul de lână din Țara Lăpușului rămâne în istoria Maramureșului drept una dintre principalele metode utilizate în acest scop, cu precădere în mediul rural.
La aproximativ 65 de km distanță de Baia Mare, în comuna Groșii Țibleșului, într-un loc în care parcă pământul atinge cerul, caierul de lână este folosit în gospodăriile tradiționale și astăzi în procesul de obținere a fibrelor necesare confecționării articolelor vestimentare autentice, atât de prețioase și de apreciate în întreaga țară.

Din punct de vedere compozițional, caierul este format dintr-un baston de lemn numit „cujeică” pe care este atașat în partea de sus materia primă – lâna de oaie, material folosit prin toarcere în realizarea fibrelor, abia în urma unui lung și important proces. Astfel, odată ce oile erau tunse, lâna proaspăt obținută era spălată și scărmănată, gata pentru a fi dusă la gospodarii care se ocupau cu prelucrarea lânii. În urma acestui proces, lâna de oaie putea fi așezată în partea de sus a cujeicii pentru a putea fi toarsă.

Victoria Cosma – toarcerea lânii
Practica de toarcere a lânii, în vederea obținerii fibrelor din lână, presupune multiple etape, în fiecare dintre acestea utilizându-se obiecte confecționate manual în gospodărie, fără de care munca ar fi una imposibilă. Astfel, lâna din caier, odată toarsă, se transformă în fir, care la rândul său este adunat pe un obiect din lemn numit „fus”. Din acest punct, firul obținut este organizat pe un alt obiect care poartă numele de „rășchitor”, obiect a cărui rol este acela de a organiza firul astfel încât să poată fi așezat cu ușurință în cel de-al treilea obiect din care se formează ghemul: vârtelnița.

Domnița Braum & Ștefania Dan 1 – toarcerea lânii și procesul de realizare a ghemului
În ciuda minuțiozității sale, procesul de realizare a ghemului de lână aduce și roade dacă este însoțit de multă muncă și pasiune. Astfel, rezultatele obținute constau în multiple articole tradiționale care astăzi formează identitatea zonelor în care sunt realizate: țoale, căputuri, cioareci, sumane, peretare, învălitori, dar mai ales, zadiile, realizate din lână vopsită, unele dintre părțile componente ale portului tradițional din Țara Lăpușului. Tot prin folosirea acestor metode se mai obțin și alte articole dintre care enumerăm: șosete, mănuși, șepci, pulovere și veste.

Articole realizate din lână 1 – peretare

Articole realizate din lână 2 – zadii tradiționale
Datând de peste 100 de ani, caierul de lână tradițional din Țara Lăpușului, în ciuda faptului că este un obicei străvechi, continuă să fie practicat cu pasiune și sfințenie și în zilele noastre, în acele zone în care încă se mai găsesc instrumentele necesare în prelucrarea lânii.
Creațiile tradiționale rezultate în urma acestei practici au fost și rămân în continuare capodopere al patrimoniului cultural al zonei, extrem de populare și la mare căutare atât în țară cât și peste hotare.
Credit foto: arhiva personală
Sursă informații: Victoria Cosma, Domnița Braum, Ștefania Dan – localnici, amatori și meșteșugari tradiționali
Alexandru Chira











