Art Safari 2014 - Pavilionul de Artă București (1); 2014-2023: Un deceniu de la fondarea primului târg internațional de artă din România

ART SAFARI 2014 – PAVILIONUL DE ARTĂ BUCUREȘTI (1)
2014 –2023: UN DECENIU DE LA FONDAREA PRIMULUI TÂRG INTERNAȚIONAL DE ARTĂ DIN ROMÂNIA

Ieri, 25 mai 2023 am marcat împlinirea unui deceniu de la închiderea porților „ediției «princeps»” a celui dintâi târg internațional de artă din România, denumit oficial «ART SAFARI – Pavilionul de Artă București», eveniment major organizat în zilele de 22-25 mai 2014, în Piața «George Enescu» (fosta Piață a Palatului Regal).

Demersul a fost imaginat în „laboratoarele” Casei de licitații «ARTAMARK» București, sub „bagheta” eminențială a CEO Alexandru Bâldea. Acolo a fost elaborat conceptul (urmând principiile modéleor europene Art Fair), implementat, apoi, prin nou înființata societate comercială Art Safari S.R.L. București, cu contribuțiile unei Echipe de proiect, a unui Comitet de selecție și sub patronajul simbolic al unui larg Comitet onorific – structuri care au reunit personalități din cam tot ceea ce avea mai semnificativ, atunci, România, în sferele managementului administrativ (public și privat) și, respectiv, al culturii artistelor plastice și vizuale.

Întregul ansamblu, dimpreună cu toate secvențele de detaliu ale ediției ART SAFARI 2014, au avut un marcat caracter inedit. Începând cu ansamblul arhitectural conceput, proiectat și „pus în operă” de către prof. univ, dr. arh. Dorin ȘTEFAN – două imense corturi amplasate în spațiul rutier (+parcări) din Piața «George Enescu»), în care s-au amenajat – distinct – microexpozițiile muzeale pentru arta de patrimoniul, respectiv ofertele galeriilor private pentru arta contemporană (actuală).

După scurgerea unui deceniu de la consumarea acelei experiențe inițiatice, privind acum retrospectiv, înspre semnificațiile simbolice pe care ea le-a introdus în cultura artistică contemporană din România; apoi, rememorând – tot retrospectiv – setul de mecanisme organizaționale, de modéle expoziționale și de valori cultural–sociale pe care și-a propus să le instituie, putem susține afirmația că proiectul Art Safari reprezintă cea mai importantă înfăptuire instituțională săvârșită, în acest început de mileniu trei, în sfera pieței de artă plastică și vizuală din România.

Personal, rămân cu impresia că, din păcate, nici atunci – în 2014, și nici de atunci încoace, evenimentul inițiatic și, apoi, anualele ediții consecutive desfășurate până astăzi (în 2023 s-au realizaț edițiile a XI-a și a XII-a) par să nu fi dobândit, în conștiința publică, ori în cea a mediilor profesionale specializate perceperea statutul de excepționalitate pe care îl binemerită ! (poate doar artiștii actuali și galeriștii lor să manifeste o receptare diferită !). Și sunt convins că, dincolo de privilegiata colectivitate metropolitană, pentru publicul larg din întreaga țară ART SAFARI este un produs cultural–artistic care, cu siguranță, rămâne și merită să fie să fie (re)descoperit ! Istoricul evoluției ART SAFARI poate fi consultat pe pagina sa electronică[i], inclusiv catalogul ediției 2014 (în format electronic)[ii] – autentică publicație bibliofilă care s-ar cuveni să se regăsească în bibliotecile (reale, ori virtuale) ale tuturor instituțiilor de profil, specializate în artele plastice și vizuale.

Depozitar al informațiilor esențiale privind intențiile și făptuirile ediției întemeietoare 2014, acest catalog ne oferă posibilitatea de a trece în revistă, fie și succint, gândurile și intențiile principalilor „actori” care au „pus în operă” proiectul ART SAFARI.

Arhitectul dr. Dorin ȘTEFAN – profesor universitar la Universitatea de Arhitetură «Ion Mincu» din București, a consemnat pentru posteritate amintirea următorului dialog purtat cu comanditarul: „SESAM, DESCHIDE-TE! [/] Am dori să ne faci un cort, mare, într-o piață publică. În București. Pentru un târg internațional de artă. Contemporană. Ce corturi îmi vin în minte? Cortul lui Sinan Pașa sau alt Pașă dintr-un tablou de la sfârșitul cărții de Limba Română; Cortul lui Gaddafi din curtea hotelui Marigny; Cortul lui Petre Roman din prima vizită liberă în Orient; Cortul lui Dinu Patriciu pentru un palat în Abu Dahbi; (Cortul) din piatră al lui Ali Baba care se deschidea la “Sesam deschide-te!” Poți să faci altceva? Dar să nu acopere statuile, să fie de închiriat și să fie două nu unul. Probabil că nu întâmplător când m-am gândit la cort mi-a venit în minte și Ali Baba. Două corturi și între ele o despicătură prin care intrăm. O pană de spațiu. O pregătire. Să trecem prin sau să ne treacă înspre. Acolo în acel loc trebuie să fie ceva. Altceva. Un prag? O pajiște? Sau … [/] Când scriu acest text nu avem încă acel «altceva». (…)” [iii]

Co–director al ART SAFARI 2014 – Pavilionul de Artă București, manager al galeriei de artă contemporană «ANAID Art Gallery» București, și președintă a AGACOR (Asociației Galeriilor de Artă Contemporană din România), dr. Diana DOCHIA trecea în revistă liniile de forță ale întregului proiect: „Prima ediție a Pavilionului de Artă Art Safari București reunește aproape 100 de muzee și galerii din România, Germania, Italia și Austria, ce vor expune și reprezintă în jur de 350 de artiști români și internaționali. Art Safari București este locul de întâlnire a tuturor profesioniștilor din sectorul artistic: galeriști, colecționari, curatori, directori de muzee, teoreticieni ai artei și publicul larg. Este pentru prima dată când atât muzeele, cât și galeriile se întâlnesc în cadrul aceluiași eveniment pentru a-și expune, dezbate și uni ofertele culturale. O piață de artă puternică și competitivă, gândită pe criteriile exigenței și standardelor înalte de prezentare și evaluare, nu se poate construi decât în cadrul unui sistem integrat în care fiecare jucător de pe piață își cunoaște atribuțiile. Galeria descoperă, promovează și reprezintă artiști, muzeul consacră, casele de licitație stabilesc cotele. Pavilionul cuprinde șase secțiuni: muzee și instituții culturale, galerii de patrimoniu, obiecte de colecție, galerii de artă contemporană, design și art business & media. În cadrul programului de conferințe și dezbateri „Arta în Dialog” profesioniștii din domeniul artei și publicul larg vor asista la cele mai incitante și stringente discuții privind modul de funcționare, gândire și mediere a sistemului artistic. Astfel, Art Safari va fi nu doar un loc de întâlnire al muzeelor și galeriilor cu publicul larg, ci un forum în care se va pune în discuție constituirea unei piețe de artă coerente și competitive la nivel internațional. Gândit ca un eveniment anual, Pavilionul de Artă Art Safari București își propune să devină în maxim cinci ani un punct de referință pe harta târgurilor de artă din Estul Europei, alături de Viena, Budapesta, Istanbul.

Mulțumesc în numele întregii echipe Art Safari, sponsorului nostru Deutsche Bank, partenerului principal, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT), Asociației Comercianților Operelor de Artă din România (ACOAR) și Asociației Galeriilor de Artă Contemporană din România (AGACOR), Institutului Cultural Român (ICR) și celorlalți parteneri oficiali și parteneri media, tuturor celor care ne-au susținut în cadrul acestui demers, și care au făcut posibilă realizarea acestei prime ediții a Pavilionului de Artă Art Safari București.”[iv]

Regretata Ruxandra GAROFEANU, pe atunci președintă a Centrului Cultural «Art Society» (din cadrul ARTMARK) și membră a Comitetului Onorific «ART SAFARI» își împărtășea speranțe, dar și constatări din perspectiva cunoscătorului patrimoniului artistic românesc: „Iată o primă și temerară încercare de a reuni sub aceeași cupolă muzee de stat și particulare, colecționari, galerii ale U.A.P.R. dar și cu statut privat, ce va atrage desigur comentarii critice dar, sperăm, și juste evaluări ale complexei realizări. Spun realizare căci, desigur, înfruntarea creatoare de valori nu are altă țintă decât de a trezi interesul asupra artelor vizuale sau, acolo unde există, de a-l consolida și a-i da temeiuri pentru viitor.

Eu însămi am rămas uimită de lucrările selecționate de unele muzee, o parte nevăzute de mult sau niciodată de specialiști și public, pentru că spațiul expozițional nu o permite, dintotdeauna sau accidental. Ce bucurie să întâlnești asemenea creații precum cele din colecția Muzeului Artei Vizuale Galați, ale Muzeului «Vasile Pârvan» din Bârlad, din patrimoniul Muzeului constănțean de artă, al celui craiovean, al celui de la Târgu Mureș ori al Muzeului Județean «Centrul Artistic Baia Mare», pentru a cita, deloc părtinitor, ci chiar la întâmplare, atracțiile fiind multiple ! (…)”.[v]

Din postura de decident guvernamental major, Kelemen Hunor – (și pe atunci) Vicepremier al Guvernului României, precum și Ministru al Culturii, opina pertinent despre rolul social al artei și viitoarea poziție a Art Safari în peisajul instituțional românesc: „«Arta merge cu pași de uriaș» …viziona Victor Hugo în secolul al XIX-lea.

Acest adevăr, mereu actual, ce dăinuie de secole, se referă nu doar la liniile spirituale și artistice ale secolului trecut, ci își menține actualitatea și azi, în dinamica secolului al XXI-lea. Rolul nostru este de a recunoaște acest progres și să asigurăm artelor un spațiu în care avem posibilitatea de a prezenta atât arta contemporană, cât și patrimoniul nostru cultural. Trebuie să regândim spațiile și posibilitățile de prezentare a artelor. Obiectivele noastre trebuie să fie determinate de diversitatea socială, geografică și culturală internațională. Putem ține pasul cu progresul extrem de rapid al artei doar dacă găsim noi soluții la provocările cărora trebuie să le facem față.

Art Safari București își asumă acest rol și își propune să ofere un eveniment artistic, social și de societate care este în egală măsură spectaculos și satisfăcător ca formă de prezentare a artei vizuale. Creează premisele unui dialog între artist, operă și audiență. Iar dialogul în sine are forța de a crea o comunitate în jurul artei.

Dacă muzica are Festivalul George Enescu, filmul are Festivalul Internațional de Film Transilvania, teatrul are Festivalul Caragiale și cartea BookFest-ul, arta are, din acest an, Pavilionul de Artă «Art Safari București». Apariția Pavilionului de Artă București va conduce la revigorarea economiei culturale locale și la creșterea importanței industriilor creative. Ne dorim ca, în viitor, Art Safari București să devină un punct de referință pentru promenada culturală est-europeană. (…).”[vi]

În sfârșit, exprimându-se în numele ACOAR (Asociației Comercianților de Opere de Artă din România) în calitate de președinte al asociației – și de președinte al secției de artă de patrimoniu al acesteia, maramureșeanul Mihai COVACI (totodată și manager al European Art Gallery București) schița o sintetică panoram a pieței de artă din România acelui moment istoric, evauând și rolul pe care estima că îl va juca ART SAFARI în perspectiva viitoarelor dezvoltări: „Piața de artă din România a dovedit în ultimii ani dorința tot mai crescută de a se alinia cu piețele de artă din vestul Europei – dezvoltate, mature, cu o bogată experiență și pricepere. Astfel, am putut asista în ultima perioadă la apariția a tot mai multe galerii, spații de artist și centre de artă, tot mai multe case de licitații și tranzacții pe piața secundară de artă, inclusiv instrumente destinate investitorilor, precum indici de urmărire a evoluției cotelor artiștilor și primul fond de investiții în artă din România. În plus, tot mai multe galerii de artă din România participă la târguri internaționale de artă și alte evenimente artistice din afara țării. Un număr semnificativ de artiști români contemporani au reușit să-și construiască o reputație în străinătate, câștigând aprecierea colecționarilor și recunoaștere pe piața de artă. Din păcate însă, până în acest moment în România nu a existat un târg profesionist de artă care să ofere spațiu de expunere și promovare acestor galerii. Statele dezvoltate organizează cel puțin un târg internațional de artă, crescând astfel atât accesibilitatea publicului local la arta străină, cât și vizibilitatea artiștilor locali în străinătate. Pavilionul de artă Art Safari București reprezintă un astfel de demers. După cum a fost afirmat anterior, târgul de artă în complexitatea sa prezintă și o componentă privată, comercială, diferită de cea expozițională, cu caracter în special educațional. Astfel, rolul nostru este acela de a ghida, de a face mai accesibil acest palier, de a asigura vizibilitatea tuturor membrilor implicați în creșterea pieței și, nu în ultimul rând, de a promova arta contemporană și de patrimoniu deopotrivă. Pavilionul reprezintă o direcție modernă a pieței românești de artă, necesară pentru a putea continua calea ascendentă și conectarea la piața de artă din Europa Centrală și de Est.”[vii]

Să mai consemnăm, în final, că alături de managerul și restauratorul Mihai Covaci, Baia Mare și Maramureșul au avut o participare consistentă la ediția princeps a ART SAFARI 2014 – Pavilionul de Artă București: prin Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» cu a sa expoziție tematică, cu caracter retrospectiv – «Centrul Artistic Baia Mare. Fascinația reînnoirii»; prin managerul și istoricul de artă (stabilit la București) Cosmin Năsui – președinte al secției de artă contemporană a ACOAR și manager al Postmodernism Museum; prin artiștii plastici dr. Ioan A. Negrean și dr. Dorel Topan – expozanți reprezentați de European Art Gallery București (manager Mihai Covaci), respectiv curatori asociați și autori ai designului expozițional pentru expoziția muzeului băimărean de artă; și prin dr. Tiberiu Alexa – membru în Comitetul onorific al ART SAFARI 2014, manager și comisar de expoziție pentru proiectul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Detalii despre aceste contribuții într-un episod următor.

Dr. Tiberiu ALEXA

[i] Cf. https://www.artsafari.ro/arhiva/, accesat la 07.03.2023.

[ii] Cf. https://www.artsafari.ro/wp-content/uploads/2018/02/Catalog-Art-Safari-mai-2014.pdf, accesat la 08.03.2023.

[iii] Cf. Ibidem, p. 25; accesat la 08.03.2023.

[iv] Cf. Ibidem, p. 11; accesat la 07.03.2023.

[v] Cf. Ibidem, p. 23; accesat la 05.03.2023.

[vi] Cf. Ibidem, p. 15; accesat la 02.03.2023.

[vii] Cf. Ibidem, p. 27; accesat la 07.03.2023.