CSM Baia Mare a cucerit 14 medalii la Cupa României de la Târgu Mureș - 5 ore în urmă
Țara Lăpușului găzduiește Ziua Națională a Maramureșului – Festivalul Internațional al Identității Tradiționale - 9 ore în urmă
Spațiu de popas amenajat la Izvorul Cerduța din Băița pentru cei care vin după apă - 9 ore în urmă
Mănăstirea Chiuzbaia găzduiește o nouă serie de tabere pentru copiii și tinerii din Protopopiatul Ortodox Baia Mare - 9 ore în urmă
Slujire arhierească la Mănăstirea Prislop–Borșa - 10 ore în urmă
L-ați văzut? Ionuț Mateșan a plecat de la domiciliu de câteva zile și e de negăsit - 10 ore în urmă
Implicare pentru viitorul educației: Profesori ai Colegiului de Arte Baia Mare au participat la Conferința UNMUTE din București - 12 ore în urmă
Campanie de colectare a aparatelor electrice în comuna Cernești - 13 ore în urmă
Energie și performanță la Rona de Jos: „Camp Distinct Fight Academy 2026” s-a încheiat - 14 ore în urmă
Întoarcere acasă cu un dar de suflet: Veronica Szinkulics a donat Muzeului Tarnița din Băița cel mai nou volum al său - 14 ore în urmă
5 noiembrie – 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu (1880–1961)
Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți prozatori români ai secolului XX, Mihail Sadoveanu. Născut la Pașcani, pe 5 noiembrie 1880, Sadoveanu și-a construit o carieră impresionantă de peste cinci decenii, explorând prin romanele și nuvelele sale întreaga paletă a istoriei, vieții rurale și a destinului uman. Scriitor, romancier, povestitor, academician și politician, Sadoveanu a rămas un reper de referință în literatura română, cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și aventuroase.
Părinții săi nu au fost căsătoriți niciodată, iar până în 1891 acesta s-a numit Mihail Ursachi. După ce tatăl său l-a recunoscut, a devenit Mihail Sadoveanu. Școala primară a urmat-o la Pașcani, sub îndrumarea profesorului Busuioc, care l-a încurajat să scrie primele sale povestiri, inclusiv colecția „Domnul Trandafir”. Ulterior a urmat gimnaziul la Fălticeni și liceul în Iași, unde, în ciuda unor absențe legate de explorările sale prin natură, și-a încheiat studiile ca unul dintre cei mai buni elevi ai promoției.
Primii pași în publicistică i-a făcut încă din adolescență, colaborând cu reviste literare din București și semnând uneori sub pseudonimul M.S. Cobuz. Deși inițial și-a dorit să studieze dreptul, tânărul Sadoveanu a ales să se dedice literaturii, devenind rapid parte a cercurilor literare din Capitală.
Prima sa lucrare importantă, romanul Frații Potcoavă, a apărut în 1902, iar după serviciul militar s-a stabilit la Fălticeni, unde și-a întemeiat familia și a început să lucreze intens la nuvele și romane. De-a lungul carierei sale a publicat titluri de referință precum Neamul Șoimăreștilor, 44 de zile în Bulgaria, Războiul Balcanic, Baltagul și Păuna Mică, fiind totodată inițiator și colaborator al revistelor literare importante ale vremii.

Sadoveanu a fost ales membru al Academiei Române în 1921 și a participat activ la viața culturală a României, reprezentând Societatea Scriitorilor Români în diverse reuniuni internaționale. În ultimii ani, după ce s-a mutat în București, sănătatea i-a slăbit, iar un infarct l-a lăsat aproape orb și cu dificultăți de vorbire. S-a retras în zona Neamțului, unde a fost vizitat de prieteni și colegi, continuând să influențeze literatura română prin scrierile sale.
Mihail Sadoveanu s-a stins din viață pe 19 octombrie 1961 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Casa sa de la Schitul Vovidenia este astăzi muzeu, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, un loc dedicat memoriei și operei unui scriitor care a marcat profund literatura română.
Vasile Petrovan















