Băiuț, Strâmbu Băiuț și Poiana Botizii, recunoscute oficial ca sate specializate în turism - 44 minute în urmă
A fost hram la Mănăstirea „Sfântul Ilie” Dealu Mare - 59 minute în urmă
Activități educaționale și spirituale de vacanță pentru copii, organizate de Parohia Ortodoxă Recea - 1 oră în urmă
„Învățăm împreună, reușim împreună”: Un proiect de suflet finalizat cu succes la Liceul Tehnologic Ocna Șugatag - 2 ore în urmă
CS Academica Recea, distins cu certificarea SILVER de către Federația Română de Fotbal - 3 ore în urmă
Studenți ai Facultății de Geologie și Geofizică din București, în vizită la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare - 5 ore în urmă
Biserica Ortodoxă „Sfânta Ana” din Ferneziu își serbează hramul - 5 ore în urmă
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș a prezentat documentarul „Old New Villages” la Seminarul Astra Multicultural - 6 ore în urmă
PS Părinte Iustin, în mijlocul credinicioșilor Parohiei Ortodoxe Borșa II - 7 ore în urmă
Spania este noua campioană mondială după ce a învins Argentina în prelungiri - 8 ore în urmă
28 ianuarie 1983, România și primul său avion de linie
Ziua de 28 ianuarie are o semnificație specială în istoria tehnică a României. La această dată, în anul 1983, a avut loc primul zbor comercial cu pasageri al avionului RomBac 1-11, primul avion de pasageri produs în România. A fost un moment care a arătat că țara noastră avea, la acel moment, capacitatea industrială, tehnică și umană de a construi și exploata un avion de linie.
Zborul inaugural s-a desfășurat pe ruta București – Timișoara și a fost operat de TAROM. Nu a fost un zbor demonstrativ sau de test, ci un zbor normal, cu pasageri la bord, ceea ce a însemnat intrarea oficială a avionului românesc în transportul aerian civil.
RomBac 1-11 a fost realizat la Întreprinderea de Avioane București, în baza unei licențe britanice pentru modelul BAC One-Eleven. Chiar dacă nu a fost un proiect complet autohton, asamblarea, o parte din fabricație, testarea și întreținerea au fost realizate în România, de specialiști români.
Avionul era destinat zborurilor interne și regionale și putea transporta în jur de 100–120 de pasageri. Pentru începutul anilor ’80, RomBac 1-11 era un avion modern, comparabil cu alte aeronave de pasageri folosite în Europa.
În total, au fost construite nouă avioane RomBac 1-11. Ele au fost folosite în principal de TAROM, dar și pentru curse speciale. Deși numărul este mic, proiectul a demonstrat clar că România putea susține un astfel de program complex, de la producție până la exploatare.
Din păcate, costurile ridicate, lipsa accesului la tehnologii moderne, dificultățile economice ale anilor ’80 și schimbările majore de după 1989 au dus la oprirea programului. Avioanele au fost retrase treptat, iar industria aeronautică civilă românească nu a mai continuat pe acest drum.
28 ianuarie nu este doar o dată din trecut. Este o amintire clară a faptului că România a avut oameni bine pregătiți, ingineri, tehnicieni și muncitori capabili să ducă la capăt un proiect de mare complexitate. Este dovada că, atunci când a existat voință și organizare, s-au putut realiza lucruri importante.
Astăzi, când privim avioanele de pasageri doar ca importuri și când industria românească pare să fi pierdut din ambiție, RomBac 1-11 rămâne un simbol al unei perioade în care România a îndrăznit să creadă că poate.
În calendarul istoriei, 28 ianuarie ne amintește că am fost capabili. Iar această amintire merită păstrată, nu din nostalgie, ci ca lecție: se poate, dacă există viziune, investiții și respect pentru competență.
Vasile Petrovan















