Triplu mare praznic religios: Sfinții Ierarhi Vasile, Grigore, Ioan sunt de credincioși sărbătoriți împreună, acum. Viețile celor 3 sfinți!
Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare disputa legata de cei trei ierarhi, pe care ii praznuim pe 30 ianuarie, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur.
Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.
Cuvintele pe care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza – cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:
„Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor.
Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.”
In urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru praznuirea comuna a celor Trei Ierarhi, stingandu-se astfel si disputele din capitala, lumea unindu-se in sarbatorirea impreuna a Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, a Sfantului Grigorie Teologul si a Sfantului Ioan Gura de Aur.
Pentru a recunoaste valoarea teologica a Sfintilor Trei Ierarhi, prin hotararea luata la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de invatamant teologic ortodox din intreaga lume, arată creștinortodox.ro.
SFÂNTUL VASILE CEL MARE
Viata Sfantului Vasile cel Mare
Sfantul Vasile cel Mare este sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 1 ianuarie si pe 30 ianuarie alaturi de Sfintii Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur. S-a nascut in anul 330, in Capadocia, intr-o familie numeroasa. A avut patru surori si patru frati. Cinci din cei noua au devenit sfinti in calendarul Bisericii Ortodoxe, alaturi de parintii lor, Vasilie, Emilia si Macrina cea Batrana, bunica Sfantului Vasile. Doi dintre fratii sai au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa si Petru II de Sebaste, iar sora sa, Sfanta Macrina cea Tanara, a ajuns un model de viata ascetica.
Temelia educatiei sale este pusa de tatal sau, Vasile, profesor de retorica la Neocezareea in Pont, fiu al Sfintei Macrina cea Batrana si elev al Sfantului Grigorie Facatorul de Minuni. A studiat la Cezareea Capadociei, la Constantinopol si Atena, insusindu-si tot ceea ce era mai bun din cultura pagana. In anul 356 revine in tara si devine profesor de retorica.
Sfantul Vasile cel Mare – dascal al monahismului
Paraseste cariera de profesor si intra in monahism. Prima forma de monahism pe care Sfantul Vasile a studiat-o a fost cea urmata de ucenicii episcopului Eustatiu de Sevasta, insa, nu s-a regasit in monahismul predicat de acesta.
Calatoreste pentru cunoasterea monahismului in Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia. Planul de organizare a vietii monahale l-a alcatuit dupa anii petrecuti alaturi de ucenicii Sfantului Pahomie cel Mare si de anahoretii care traiau dupa regulile Sfantului Antonie cel Mare. Acest plan a fost pus in practica la Annesi, un vechi domeniu al familiei sale, din vecinatatea raul Iris. Viata ascetica de la Annesi se schimba dupa venirea in acel loc a Sfantului Grigorie de Nazianz. Se construiesc noi chili, iar munca este impletita cu studiul si rugaciunea.
A scris Regulile vietii monahale si a pus bazele Filocaliei cu Sfantul Grigorie. Regulile monahale ale Sfantului Vasile au ramas in Biserica de Rasarit temelia organizarii vietii manastiresti. In Apus, ele au circulat in traducerea facuta de Rufin de Aquileia si au fost cunoscute de Sfantul Cassian si Sfantul Benedict, legiuitori monahali apuseni.
Desi Sfantul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a dispretuit familia si casatoria, caci spune: „Dumnezeu, Care poarta grija de mantuirea noastra, a impartit viata oamenilor in doua feluri de vietuire, adica in viata de casatorie si in cea de feciorie, asa incat cel care nu poate sa duca lupta fecioriei sa-si ia femeie (sotie) legiuita, cunoscand ca i se va cere fagaduinta de infranare, sfintenie si asemanare cu sfintii care au avut sotie si au crescut fii”.
Sfantul Vasile cel Mare – dascal al dreptei credinte
Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva pnevmatomahilor, a celor care negau dumnezeirea Sfantului Duh. A argumentat pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii ca Duhul Sfant este de o fiinta cu Tatal si cu Fiul.
Pana la Sfantul Vasile cel Mare, termenii ousia si hypostasis erau socotiti sinonimi, iar aceasta abordare provoca neintelegeri si controverse. Sfantul Vasile cel Mare a insistat asupra individualizarii termenilor: o singura usie si trei ipostase (in Dumnezeu exista o singura usie si trei ipostasuri).
Sfantul Vasile cel Mare – practicant al milosteniei
Sfantul Vasile cel Mare a fost un practicant prin excelenta a milosteniei. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales in asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei infometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala isi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru ingrijire.
Sfantul Vasile cel Mare a trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie 379.
Legatura Sfantului Vasile cel Mare cu tara noastra
In scrisoarea nr. 155, Sfantul Vasile cel Mare ii cere lui Junius Soranus, comandantul militar al Scythiei Minor, sa-i trimita moastele martirilor din aceste parti. Acest guvernator ii trimite moastele Sfantului Sava, martirizat de goti la nord de Dunare, in anul 372. Amintim ca pe 10 octombrie 1777, patriarhul ecumenic Sofronie, impreuna cu Sinodul de la Constantinopol, a hotarat sa daruiasca Mitropolitului Tarii Romanesti titlul onorific de loctiitor al scaunului Cezareei Capadociei pentru ajutorul material oferit Patriarhiei Ecumenice aflata sub stapanire otomana.
Dupa ce Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, in anul 1925, acest titlu a inceput sa fie purtat si de catre Patriarhul Romaniei, intrucat acesta este si mitropolit al Tarii Romanesti.
Semnificatia numelui Vasile
Numele Vasile, foarte raspandit in toata lumea crestina, provine din grecescul basileios, care la randul lui sta in legatura cu basileos, „rege”, „imparat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La noi astazi e curenta forma Vasile (la vechiul Vasilie pare sa fi renuntat chiar si conservatoarea limba bisericeasca), cu prescurtarea populara Sile. Feminine ca Vasila sau Vasilca se intalnesc astazi destul de rar, fiindu-le preferat mai gratiosul Vasilica. Diminutivele mai frecvente sunt Vasilica si Sica/Sica.
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se oficiaza in Biserica Ortodoxa de zece ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in joia si sambata din Saptamana Patimilor, in ajunul Craciunului si Bobotezei si, desigur, in sarbatoarea care ii este dedicata in ziua de 1 ianuarie, arată crestinortodox.ro.
La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Vasile cel Mare!
SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL
Viața sfântului
Sfantul Grigorie de Nazianz s-a nascut intr-o familie aristocratica la Arianz, in partea de sud-vest a Capadociei, in vecinatatea cetatii Nazianz. Tatal sau este convertit la crestinism de sotia sa Nona si ajunge mai tarziu episcop de Nazianz. Sfantul Grigorie a studiat in Cezareea Capadociei, in Cezareea Palestinei si in scoala Alexandriei Egiptului. Si-a completat studiile la Atena, unde a stat 10 ani. In timpul studiilor se imprieteneste cu Sfantul Vasile cel Mare.
In jurul anului 357 paraseste Atena si revine acasa. Primeste taina Sfantului Botez si invitatia Sfantului Vasile de a-l vizita la manastirea pe care el o infiintase pe malul raului Iris in Pont. Ajunge la aceasta manastire si sta o perioada destul de lunga. In timpul sederi sale aici, il ajuta pe Sfantul Vasile la redactarea Filocaliei. Se reintoarce acasa pentru a-l sprijini pe tatal sau in activitatea sa pastorala. Ajuns acasa, este hirotonit preot de catre tatal sau, impotriva vointei sale, probabil la sarbatorile Craciunului din anul 361.
Dupa hirotonire se retarage in singuratate, timp in care a scris „Apologeticus“, o lucrare in care ne descopera greutatile preotiei si motivele pentru care s-a ferit sa o primeasca. Revine la tatal sau pentru a-l ajuta sa readuca pacea in comunitatea tulburata de semiarieni.
Dupa moartea tatalui sau in 374, preia scaunul episcopal de Nazianz, insa nu pentru multa vreme, deoarece se retrage la Seleucia in Isauria, dedicandu-se vietii contemplative. In anul 379, un grup de credinciosi ii cere sa vina la Constantinopol pentrua reorganiza Biserica de aici, persecutata si distrusa de arieni.
Una din rudele sale apropiate ii daruieste o casa, pe care o amenajeaza si o sfinteste, cu hramul Anastasia, Invierea. In aceasta biserica, el va tine cele cinci omilii despre dumnezeirea Logosului. Aceste cinci Cuvantari teologice ii vor aduce mai tarziu numele de „Teologul”, arată crestinortodox.ro.
In anul 380, imparatul Teodosie l-a ales episcop de Constantinopol. Sinodul II ecumenic din anul 381 de la Constantinopol, confirma alegerea Sf. Grigorie ca episcop de Constantinopol. Din cauza constestarilor cu privire la alegerea sa, se retrage in Capadocia, la Nazianz. In anul 383 l-a hirotonit pe Eulalius episcop si s-a retras in Arianz. Aici si-a petrecut ultimii ani in meditatie. A trecut la cele vesnice in 389-390.
Troparul Sfantului Grigorie de Nazianz
Fluierul cel pastoresc al Teologiei tale a biruit trambitele ritorilor; ca tie, celui ce ai incercat adancurile Duhului, ti s-au adaugat si frumusetile Cuvantului. Ci roaga pe Hristos Dumnezeu, parinte Grigorie, sa mantuiasca sufletele noastre.
SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR
Viața Sfântului Ioan Gură de Aur
Sfantul Ioan Gura de Aur este praznuit pe 13 noiembrie. Sfantul Ioan Gura de Aur s-a nascut in jurul anului 349 in Antiohia (astazi Antalya, in sudul Turciei). Din frageda varsta a ramas orfan de tata si a fost educat crestineste de mama sa, Antusa. Sfantul Ioan a fost botezat la varsta de 20 de ani si a avut parte de cei mai renumiti dascali din Antiohia: Libaniu si Andragatie.
Dupa moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage, impreuna cu prietenul sau Vasile, in muntii din apropiere, devenind monah. Ajunge sub ascultarea unui batran sihastru sirian. Dupa patru ani petrecuti langa acest ascet, se retrage timp de doi ani intr-o pestera, unde a trait de unul singur, supunandu-si trupul la o aspra asceza. In anul 381, episcopul Meletie, afland de starea subreda a sanatatii sale, il va chema la Antiohia, unde il va hirotoni diacon. Este hirotonit preot in 386, iar in anul 397 a fost ales episcop de Constantinopol. Pentru ca a criticat traiul luxos si abuzurile curtii imperiale, a fost exilat de doua ori: in 403 si 406. Atunci cand a fost trimis in exil, credinciosii din Constantinopol marturiseau: „Mai de folos era ca soarele sa-si opreasca razele lui decat sa taca gura lui Ioan”.
Sfantul Ioan Gura de Aur a trecut la cele vesnice pe 14 septembrie 407, la Comana, in Pont. Inainte de a trece la cele vesnice a rostit: „Slava lui Dumnezeu pentru toate”.
In ziua de 27 ianuarie 438, moastele Sfantului Ioan Gura de Aur au fost scoase din mormantul de la Comana de catre Teodosie cel Tanar si duse la Constantinopol.
Incepand cu 1 mai 1626, moastele sale sunt prezente in bazilica „Sfantul Petru” din Vatican, iar la 27 noiembrie 2004, Ioan Paul al II-lea a daruit o parte a relicvelor Sanctitatii sale patriarhului ecumenic Bartolomeu I. Amintim ca unul dintre hramurile Paraclisului Catedralei Mantuirii Neamului este inchinat Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in sfantul lacas se afla si un fragment din moastele sale.
Sfantul Ioan Gura de Aur mai este sarbatorit si pe 30 ianuarie, impreuna cu Sfintii Vasile si Grigorie Teologul, pe 27 ianuarie, cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur in anul 438, la Constantinopol si in fiecare zi in care se savarseste Liturghia alcatuita de el.
In privinta aspectului fizic, Sfantul Gura de Aur era mic de statura si plapand, avea fata placuta, dar slabita de post si suferinda, obrajii trasi, fruntea inalta, libera si ridata, proeminenta, capul plesuv, urechile putin mari, un chip plat, cu barba, ochii adanci erau ca doua torte arzand si deosebit de ageri si de patrunzatori. Stomacul ii crea des probleme si adesea febra. Era foarte sensibil la frig. La fizic nu avea nimic prin care sa se impuna multimii. Intreaga sa viata era in ochii vii si stralucitori si in voce, relativ slaba dar de o rara putere de persuasiune (Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, 1927, pp. 264-266).
Numele de Hrisostom sau Gura de Aur l-a primit pentru prima data de la o femeie. In vremea in care era preot si talcuia textele din Sfanta Scriptura, o femeie din biserica, neintelegand cuvintele sale, i-a spus: „Invatatorule duhovnicesc, sau mai bine sa-ti zic Gura de Aur, fantana ta este adanca, iar funia mintii noastre este scurta si nu poate ajunge la adancimea cuvintelor tale!”. Din acel moment a fost cunoscut si sub numele de Ioan Gura de Aur.
Din relatarea vietii Sfantului Proclu, aflam ca in vremea in care acesta se afla ucenic sub ascultarea Sfantului Ioan Gura de Aur, sarcina sa principala era aceea de a-i anunta Sfantului Ioan vizitatorii care il cauta. Intr-o seara, ajunge la resedinta arhiepiscopala un slujbas imperial, dornic sa vorbeasca cu Sfantul Ioan Gura de Aur. Cand Proclu s-a indreptat spre Sfantul Ioan sa-l intrebe daca il poate primi pe slujbas, a vazut ca acesta vorbea cu un cineva care ii soptea anumite cuvinte la ureche. Pentru ca sederea acelei persoane langa Sfantul Ioan a durat pana in zori, ucenicul Proclu l-a indemnat pe nobil sa revina in seara urmatoare, el insusi intrebandu-se cine poate fi acel barbat si cum reusise sa intre la Patriarh neanuntat. In a doua noapte si in a treia noapte s-a intamplat acelasi lucru, iar Sfantul Proclu nu-si mai putea reveni din uimire. Cand Sfantul Ioan l-a intrebat pe Proclu daca a fost cautat de un demnitar, acesta i-a raspuns: „A venit in cateva seri, dar erai intotdeauna ocupat cu un necunoscut care statea aproape de ureche si iti soptea ceva”. Arhiepiscopul mirat i-a raspuns: „N-a fost nimeni la mine in aceste zile, am lucrat pana noaptea tarziu la comentariile epistolelor Sfantului Apostol Pavel”. Cand i-a cerut ucenicului sa il descrie pe acel barbat care ii statuse alaturi noaptea, Sfantul Proclu a aratat spre icoana Sfantului Apostol Pavel si i-a zis ca barbatul acela semana intocmai cu chipul din icoana. Astfel, s-a descoperit ca insusi Sfantul Apostol Pavel a fost acela care il inspira pe Sfantul Ioan Gura de Aur in talcuirea Epistolelor sale.
Sfantul Ioan Gura de Aur a luptat impotriva ereziei lui Arie, adeptilor acestei erezii, care negau dumnezeirea Fiului si impotriva adeptilor ereziei lui Macedonie, adica a luptatorilor impotriva Duhului Sfant, acelor care nu marturiseau egalitatea, deofiintimea, aceeasi putere si aceeasi slava a Sfantului Duh, impreuna cu Tatal si cu Fiul. Mai tarziu a luptat si impotriva lui Eunomie, care invata ca fiinta divina poate fi cunoscuta direct de catre oameni, arată crestinortodox.ro.
Rugaciune catre Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur
O, luminatorule a toata lumea, preabunule Parinte Ioane Gura de Aur, stalp si intarire a Bisericii, povatuitorule al pocaintei, ajutator al bolnavilor si aparator al celor necajiti, sarguieste degrab a ne ajuta; izbaveste turma lui Hristos de lupii ce o rapesc si pe toti crestinii ii pazeste de galcevile lumesti, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie, de sabie si de razboiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de seceta, de boli si de moarte naprasnica. Miluieste-ne si pe noi, cei care cu mintea, cu lucrul si cuvantul suntem intru intunericul pacatelor, pentru ca prin rugaciunile tale, sa ne izbavim de mania lui Dumnezeu si de chinul cel vesnic. Daruieste-ne iubirea si ravna ta pe care le-ai aratat Bisericii lui Hristos. Lumineaza mintea noastra cu lumina dumnezeiestilor invataturi si ajuta-ne sa ajungem intotdeauna la inaltimea gandului smerit, spre slava lui Dumnezeu si a noastra mantuire. Amin.
SINTEZĂ
Sfintii Trei Ierarhi sunt cinstiti impreuna pe 30 ianuarie, zi de sarbatoare inscrisa cu rosu in calendar. Dar nu sunt praznuiti doar laolalta, ci si aparte. Astfel, in data de 1 ianuarie Biserica il pomeneste pe Sfantul Vasile cel Mare, in data de 25 ianuarie pe Sfantul Grigorie Teologul si pe 13 noiembrie si 27 ianuarie pe Sfantul Ioan Gura de Aur.
Sfintii Trei Ierarhi au trait in secolul al IV lea si au luptat impotriva ereziilor vremii. La sfarsitul secolului al 11-lea, pe timpul imparatului Alexie Comnenul, aparuse o dezbinare intre credinciosi privind rolul fiecarui ierarh in viata Bisericii. Din acest motiv, Sfintii Trei Ierarhi s-au aratat impreuna Episcopului Ioan al Evhaitelor si i-au spus intr-un glas: „La Dumnezeu una suntem si nici o impotrivire sau vrajba nu este intre noi. Ci fiecare la timpul sau, indemnati fiind de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea, si de vei chema pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, impreuneaza-ne praznuirea intr-o singura zi.”
In urma acestei descoperiri, Episcopul Ioan al Evhaitelor a propus ca Sfintii Trei Ierarhi sa aiba o zi speciala de impreuna praznuire. Astfel, credinciosii au fost feriti de gandul intrebarii: care dintre cei trei este mai vrednic de cinstire? Ca urmare a propunerii Episcopului Ioan s-a stabilit ziua de 30 ianuarie, ca zi de pomenire a celor trei sfinti ierarhi, o zi in care sa nu se mai puna accentul pe deosebirea dintre cei trei, ci pe lucrarea lor comuna pentru Biserica.
Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in Cezareea Capadociei, intr-o familie evlavioasa, primind de la parintii sai o educatie crestina aleasa. L-a cunoscut pe Sfantul Grigorie de Nazianz in Atena, la studii, legand o stransa prietenie care va dainui toata viata. Erau nedespartiti si cunosteau numai doua cai: „spre scoala si spre biserica”. Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva ereziei lui Arie care nega dumnezeirea Fiului si a ereziei lui Macedonie care nega dumnezeirea Sfantului Duh. A aparat adevarul despre Sfanta Treime, marturisind ca exista un singur Dumnezeu, Tatal care naste pe Fiul si purcede pe Sfantul Duh si aceste trei Persoane au o singura Fiinta. Ele sunt nedespartite, una in cealalta si din acest motiv, atunci cand ne adresam uneia din Persoanele Sfintei Treimi, ne intalnim si cu celelalte Persoane.
Sfantul Grigorie Teologul s-a nascut langa cetatea Nazianz, intr-o veche familie de aristocrati. Sfantul Grigorie a fost numit „Teologul”, care inseamna „cuvantator de Dumnezeu”, pentru ca a explicat Taina Sfintei Treimi pe intelesul oamenilor din vremea lui. Sfantul Grigorie Teologul a rostit la Constantinopol, in Biserica ‘Invierii’, cinci cuvantari teologice care i-au adus faima de mare orator si teolog.
Sfantul Ioan Gura de Aur s-a nascut in Antiohia Siriei si a predicat mai ales mirenilor, chemandu-i la faptele milosteniei si la pocainta. Sfantul Ioan Gura de Aur a respins in predicile sale politeismul pagan, dar si monoteismul rigid de origine iudaica ce ignora trinitatea Persoanelor.
Sfintii Trei Ierarhi au aparat dreapta credinta si unitatea Bisericii intr-o perioada a marilor erezii trinitare, hristologice si pnevmatologice, dar si a intalnirii credintei ortodoxe cu filosofia greaca, cand era foarte greu de inteles cum Dumnezeu este Unul in Fiinta si, in acelasi timp, Intreit in Persoane. Ei sunt numiti si mari dascali. In inteles duhovnicesc, dascal nu este doar cel care transmite informatii, ci este cel care si le insuseste, le traieste si le arata prin tacere.
Incepand din anul 1936, cand a avut loc primul congres al scolilor de teologie, Sfintii Trei Ierarhi sunt Ocrotitori ai invatamantului teologic, arată crestinortodox.ro.
La mulți ani tuturor celor numiți Vasile, Grigore, Ioan, fiind ocrotiți de marii sfinți!
C.Ț.
