Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș invită publicul la vernisajul expoziției temporare „Locuirea dacică în Maramureș. Mit național vs realitate arheologică”, un eveniment dedicat trecutului istoric al zonei și descoperirilor arheologice realizate de-a lungul timpului.
Expoziția aduce în prim-plan artefacte descoperite în situri arheologice din județul Maramureș, atribuite perioadei dacice. Vizitatorii vor putea vedea piese precum ceramică, unelte și podoabe, toate expuse în vitrine speciale, alături de materiale explicative și hărți care prezintă evoluția istorică a regiunii între secolele II î.Hr. și IV d.Hr. Prin această expoziție, organizatorii își propun să aducă mai multă claritate asupra unei teme frecvent discutate în istorie, prezența așa-numiților „daci liberi” în zona Maramureșului, și să arate cum arată realitatea confirmată de cercetările arheologice.
Vernisajul va avea loc mâine, 13 mai 2026, de la ora 13:00, la sediul muzeului din Baia Mare, pe strada Monetăriei nr. 1–3. Evenimentul este deschis publicului larg și se adresează tuturor celor interesați de istorie, arheologie și patrimoniul local.
Este bine de știut că în mediul profesional (arheologi, istorici, muzeografi), tema „dacilor liberi” din zone precum Maramureș este una discutată mai nuanțat decât în spațiul public. Nu există o singură poziție, ci câteva direcții principale de interpretare:
1. „Dacii liberi” ca termen convențional, nu certitudine arheologică
Mulți specialiști consideră că expresia „daci liberi” este mai degrabă un termen istoriografic vechi, folosit pentru a descrie populații din afara provinciei romane Dacia. Problema este că arheologia nu poate identifica direct etnic „dac” pe baza obiectelor descoperite, ci doar culturi materiale.
2. Identitate dificil de demonstrat arheologic
În discuțiile academice se subliniază că obiecte precum ceramica, uneltele sau podoabele nu pot fi atribuite automat unui grup etnic. Ele pot aparține unor comunități mixte sau pot reflecta influențe culturale diverse (dacice, romane, sarmatice etc.).
3. Regiunea Maramureș, zonă de contact cultural
Pentru Maramureș, mulți cercetători vorbesc despre o zonă de frontieră culturală în perioada secolelor II–IV d.Hr., unde influențele se amestecă. De aceea, unele interpretări sunt prudente în a afirma prezența clară a „dacilor liberi” ca grup distinct.
4. Diferența dintre mit istoric și realitate arheologică
Exact pe această linie se înscriu și expozițiile recente din muzee, deoarece încearcă să explice diferența dintre narațiunea națională tradițională și ceea ce poate fi demonstrat concret prin săpături și analize științifice.
5. Tendința actuală în cercetare
În prezent, direcția dominantă în arheologia românească este una mai critică și interdisciplinară. Se folosesc analize de laborator, context stratigrafic și comparații regionale, nu doar atribuiri culturale generale.Pe scurt, discuția din mediul profesional nu este despre „existența sau inexistența dacilor”, ci despre cât de mult putem spune cu certitudine din datele arheologice și cât aparține interpretării istorice sau tradiției.
Sursa FOTO: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Vasile Petrovan
Citește și:
Cercetări arheologice la Vărai (județul Maramureș), punctul Sub Cornul Pleșii/La Mesteceni
