În Maramureș, nu există pădure fără uscături: 340 de hectare devalizate în Săpânța

Faptul că se fură pe rupte din pădurile din Maramureș nu mai constituie o noutate pentru nimeni, mai ales că județul nostru este lider la tăieri ilegale. Faptul că devalizarea a 340 de hectare se va transforma într-un denunț penal și o anchetă de amploare constituie, într-adevăr, o noutate în ultimii ani. Scandalul a izbucnit în urma afirmațiilor făcute de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, care a arătat că pe raza Ocolului Silvic Sighetu Marmației s-a produs cel mai mare jaf din ultimii ani. Iar situația în sine ar putea genera noi reacții negative de la Bruxelles în ceea ce privește acest subiect, iar, din nou, Maramureșul e cap de afiș. Dar să refacem firul poveștii.

Vizita ministerială

În data de 1 martie, Costel Alexe a efectuat o vizită de lucru în Maramureș, una dintre țintele sale fiind identificarea zonelor de unde s-a tăiat cel mai mult lemn. În acest fel, a ajuns la Ocolul Sivic Sighetu Marmației, întrucât, conform analizelor făcute, cele mai mari suprafețe devalizate au fost în zona Sighet-Săpânța, culoarul nordic de la granița cu Ucraina din zona Poienile de sub Munte, respectiv extrema estică Vișeu-Borșa.

Ajungând în zona Sighet, a constatat tăierile ilegale de pe raza Ocolului, fapt care l-a făcut să declare că, aici, s-a produs cea mai mare tăiere ilegală din ultimii cinci ani. Este vorba despre o suprafaţă de 340 de hectare identificată. „Vorbim despre o cantitate uriaşă de peste 100.000 de metri cubi de lemn şi un prejudiciu financiar adus statului român de peste 12 milioane de lei. Iar prejudiciul de mediu adus naturii, speciilor şi ecosistemelor de acolo, este inestimabil”, a spus ministrul Costel Alexe.

La fața locului, în momentul controlului efectuat de ministrul Mediului, s-a aflat și prefectul Nicolae-Silviu Ungur. „În cauză este vorba despre o suprafață de pădure situată mai sus de Săpânța, către Runcu, undeva pe linia drumului forestier. Am văzut cu ochii mei ce e acolo. Sunt deja stufărișuri crescute. Totul s-a făcut pe baza amenajamentelor silvice” – a declarat, pentru DirectMM.ro, prefectul județului Maramureș, Nicolae Silviu-Ungur.

Raportul întocmit

Descoperirea făcută i-a determinat pe oficiali să afirme că, pentru aceste fapte, s-a folosit o schemă infracţională foarte bine pusă la punct. În fapt, legislaţia românească obligă proprietarii de pădure ca, odată la zece ani, să întocmească un amenajament silvic, iar în acesta sunt inventariate suprafeţele şi este stabilit foarte clar cât se poate tăia, când se poate tăia şi ce metode de exploatare pot fi aplicate. În cazul de la Sighetu Marmaţiei, se pare că în anul 2005, la momentul întocmirii amenajamentului silvic pentru această suprafaţă, în mod absolut inexplicabil, sute de hectare de pădure au fost scoase din proprietatea statului şi încadrate la categoria „terenuri aflate în litigii”.

Nu există niciun document care să ateste aceste litigii, au explicat oficialii ministerului de resort. În continuare, atâta vreme cât aceste terenuri nu mai erau în gestiunea sa conform amenajamentului, Ocolul Silvic Sighet nu a mai asigurat serviciile silvice, nici măcar cele de pază. Ceea ce a lăsat totul la îndemâna hoţilor. Timp de zece ani, s-a tăiat tot ce se putea tăia, fără ca să se sesizeze cineva. Schema infracţională a mers mai departe: în amenajamentul din 2015, suprafeţele de pădure au fost reintroduse în proprietatea statului, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Statul avea din nou pădurile în gestiune, însă nu mai rămăsese niciun arbore în picioare.

„Referitor la această acţiune de recuperare a suprafeţelor de fond forestier în proprietatea publică a statului român, Garda Forestiera Cluj apreciază că aceasta s-a datorat faptului ca în perioada 2012-2014, la nivelul Ocolului Silvic Sighet, au fost efectuate mai multe controale, atât de Direcţia Silvică cât şi de către fostul ITRSV Cluj-Napoca, iar cu ocazia acestora s-au constatat mai multe ilegalităţi(…)”.

Cu toate că hoţii au ras pădurea, natura a regenerat-o. „(…)cu ocazia deplasărilor în teren a angajaţilor G.F. Cluj, în toate parcelele şi subparcelele analizate şi parcurse în teren s-a constatat existenţa regenerării naturale, aceasta având vârste cuprinse între cinci şi zece ani, aspect care vine să confirme că tăierile ilegale au fost efectuate în urma cu cel puţin 5 ani de zile în urmă”, se arată în raportul Gărzii Forestiere Cluj.

Denunțul penal

Faţă de această situaţie, ministrul Costel Alexe a declarat: „O spun foarte clar: Vreau să îi văd cu cătuşe la mâini pe toţi hoţii de lemne din România! Fie că vorbim de cei de la Sighetu Marmaţiei, făptaşii din speţa despre care v-am vorbit şi toţi complicii lor de prin instituţii, fie de ceilalţi care au adus Maramureşul în topul tăierilor ilegale, sau de toţi hoţii din restul ţării. Această metodă foarte laborioasă a fost îndelung plănuită şi suntem convinşi că ea nu putea fi pusă în practică fără complicitatea unor angajaţi din instituţiile statului. Şi mai cred ceva: cred că este o metodă pe care, dacă ne uităm cu atenţie, o vom mai întâlni şi prin alte părţi”.

Controlul din Maramureş, de la Ocolul Silvic Sighet, a fost finalizat şi, fiind vorba de fapte penale, întregul dosar a fost transmis către unitatea de parchet competentă.

Reacția șefului de Ocol

Șeful Ocolului Silvic Sighetu Marmației, Ștefan Bereș, a declarat, pentru DirectMM.ro, că aceste tăieri sunt și mai vechi decât s-a spus. „Sunt de aproximativ 10-15 ani, cel puțin. Garda Forestieră știa foarte bine situația, întrucât în perioada 2010-2013, au executat lucrări de bătut cioatele rezultate din tăieri. Eu cunosc situația începând cu anul 2013, de când m-am întors în sistem, atunci aceste lucrări erau în toi. S-au făcut anterior retrocedări dinspre privat către stat și s-au descoperit tăieri masive. S-au întocmit dosare penale, însă mare lucru nu s-a întâmplat și nici din prejudiciu nu s-a recuperat. Erau litigii cu persoane fizice care, după ce au tăiat, au lăsat terenurile în paragină. Colegii de la Garda Forestieră au calculat în mod eronat tăierile, sunt, de fapt, estimări. Observ că ne place enorm să ne luăm de lucruri ieșite din comun, cu toate că situația e veche și se cunoștea situația. Atâția ani ne trebuie să ne dăm seama ce s-a întâmplat?” – a explicat Ștefan Bereș.

Ștefan Bereș a fost și el prezent la vizita ministrului Alexe. „Un amenajament reprezintă planul unui Ocol Silvic în baza căruia se fac lucrările de tăiere. Estimările sunt umflate, tăierile sunt, în realitate, mult mai mici. Suprafața tăiată este, în realitate, undeva la jumătate. Însă, clar că este o pagubă și cei vinovați trebuie trași la răspundere. Acea perioadă în care s-a tăiat în neștire a fost o pagină neagră din istoria silviculturii, dar nu se poate arunca totul în cârca silvicilor. Vă dau un exemplu din 2003, care m-a determinat să plec din sistem. În Săpânța erau patru veri primari care au deschis patru procese pentru 9 hectare de la bunici și străbunici. Instanța a dat câte 9 ha la trei dintre ei și 4,5 ha celui de-al patrulea. Nimeni nu a putut explica în ce mod au devenit 9 ha, 31,5 ha. Atunci am renunțat să mai fac parte din comisii. Nu e corect să dăm vina numai pe cei îmbrăcați în verde. Sigur că nu există pădure fără uscături, și la propriu, și la figurat, ca în orice domeniu. Și acum se taie, dar nu se mai taie la fel. La Ocolul Sighet, din totalul de 8.500 de ha, se taie pânăîn 40 ha anual. Cred că isteria izbucnită acum cu această declarație a ministrului este nedreaptă” – a punctat Bereș.

C.Ț.