Unicul vorbitor de idiș din Maramureș, un bătrân de 92 de ani - 11 ore în urmă
Fotografia versus memoria istoriei: „Priviri” din orașul Baia Mare (IX) - 16 ore în urmă
Pomi exotici, tot mai des cultivați în Maramureș. Smochinii sunt deja aclimatizați - 16 ore în urmă
Echipa Colegiului ,,Aurel Vlaicu” Baia Mare va reprezenta județul la faza zonală a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar la S-Rugby Mixt - 17 ore în urmă
CSM Sighetu Marmației a sărit în sprijinul unui băiețel, prin donații - 17 ore în urmă
Nouă escrocherie: apelul care te lasă fără bani în cont. Metoda nu poate fi combătută în niciun fel - 17 ore în urmă
Elevi de la Colegiul Economic Baia Mare calificați la etapa națională a Concursului Național de Matematică Aplicată ,,Adolf Haimovici” - 18 ore în urmă
Legendele despre Pintea Haiducul - 18 ore în urmă
De ce nu mai citim cărți: care este cel mai invocat motiv - 18 ore în urmă
Prețuri plafonate la unele alimente, până la finalul anului. Legea a fost promulgată - 18 ore în urmă
Consolidat în timp, Târgul Cepelor nu cedează extravaganțelor
A XLVIII -a ediție a ”Târgului Cepelor” și-a păstrat aspectul tradițional: adică au fost prezente ceapa și formațiile de amatori din Maramureș, Satu Mare și Sălaj, așa cum îi stă bine unui Festival interjudețean al folclorului din Țara Codrului. Festival întărit cu ansamblurile folclorice profesioniste: ”Porolissum” Zalău și cel Național ”Transilvania” din Baia Mare. Pata de culoare a fost reprezentată de Anda Adam și Florin Chilian, nume care onorează orice scenă, darmite una rurală. Nu s-a aruncat aiurea bani. Bannerele din ceilalți ani au fost refolosite, schimbându-se doar anul și ediția. E un exemplu de cum se poate face o serbare comunitară fără risipă și, totuși, lumea să se simtă bine. E o dovadă că, acolo unde există tradiție, extravaganțele moderne nu prea pot pătrunde.
”«Târgul cepelor și al fetelor» este mai vechi decât unirea românilor într-un singur stat, existând de peste 100 de ani această tradiție a locului. Acest Târg al Cepelor era locul unde tinerii din întreg județul veneau o dată pe an pentru a se cunoaște și pentru a-și etala portul popular. Multă povești de iubire s-au scris aici, în Asuaju de Sus, în cadrul acestor întâlniri. Festivalul Folclorului din Țara Codrului a avut prima ediție oficială în anul 1970, la doi ani după ce raioanele au fost desființate și s-au format județele” – a spus Vasile Boitor, primarul comunei. El e cel care, din 1992, a alăturat târgului Festivalul Interjudețean al Dansului și Portului Popular și Țara Codrului”.