Accidentul din Groși, de la începutul lunii decembrie, a creat o adevărată dezbatere în mediul on-line privind acostamentul de la drumul DN 18B, Baia Mare – Târgu Lăpuș. E el o bombă cu ceas sau e o formulă care satisface siguranța circulației? Ca să nu ne tot dăm cu presupusul, m-am adresat specialiștilor implicați în reabilitarea acestui drum: Pe scurt am pus trei întrebări:
- Acostamentul de nisip e soluția finală la acest drum sau mai urmează și alte operațiuni (gen emulsionare sau alte tratamente)? Dacă da, care sunt acestea și când sunt preconizate a se executa?
- Un acostament simplu de nisip, nesemnalizat, precum cel existent în acest moment, reprezintă din punctul dvs. o soluție care afectează – sau nu – siguranța circulației, mai ales iarna, când e acoperit de zăpadă?
- Când se va încheia realizarea corespunzătoare a acceselor la proprietățile și drumurile care se intersectează cu DN 18B?
Așa am aflat că acostamentul nici vorbă să fie din nisip, ci din material granular (agregate de balastieră 0-31,5). Sau cum se mai spune, ceea ce trece prin ciur. Ținând cont că nisipul e considerat agregatul care are 0-4 mm – următoarea categorie (4-8 mm) fiind deja mărgăritar sort – s-ar putea ca răspunsul primit să fie cumva corect: agregatul are ”gronometria” 0-31,5 (s-ar putea spune chiar 0 -315), doar că predomină covârșitor grupa 0-4 mm!
În ce privește stabilitatea acostamentului, răspunsul vorbește doar de viitor: se vor adopta soluții care să-l stabilizeze. Concluzia: așa cum am văzut și cu ochiul liber, în prezent nu e stabil (nu s-a întreprins nimic din 21 decembrie, când a fost elaborat răspunsul). Deci acostamentul va fi stabil și va corespunde din punct de vedere tehnic și al siguranței participanților la trafic într-un viitor nu foarte clar definit, oricum după adoptarea acelor soluții salvatoare.
În ce privește realizarea corespunzătoare a acceselor la proprietățile și drumurile care se intersectează cu DN 18B, iar se vorbește la viitor: piatra spartă utilizată pentru realizarea acestora va fi împănată la primăvară. Fiind vorba de un drum încă în lucru (la care nu toate se fac pocnind din degete), situația e acceptabilă, mai ales că nu ține de siguranța circulației, ci doar de integritatea mașinilor personale.
În privința carosabilului umed din ziua accidentului din 9 decembrie, am ilustrat materialul cu o fotografie – vorba ceea, imaginea spune cât 1000 de cuvinte – care arată cu totul altceva.
Îmi exprim speranța că gerul va fi un liant stabilizator al acostamentului și că el nu va fi cauza unor accidente înainte de adoptarea acelor soluții nenominalizate, dar izbăvitoare. Pentru a nu fi acuzat de concluzii sau interpretări tendențioase, atașez și răspunsul primit, pentru ca fiecare să ajungă la propria concluzie.
Ananei GAGNIUC 
1 Comentariu în această postare
Vlad
E facut cu cu**,la fel cum se face orice in judetul asta.Permanent noi ca maramureseni ne credem deosebiti si refuzam sa facem ceea ce au facut altii reusit.Vedem ca cei din judetul Cluj prospera pe un anumit model:sanatate,universitate,IT,parcuri industriale,dar noi refuzam total o astfel de abordare.Nu vedem ca firme care initial au dorit sa investeasca in judet,au plecat in Turda de exemplu,unde au schimbat total viata si nivelul de trai al celor din respectiva zona.Nu conteaza ca ne depopulam masiv si ca maramuresenii pleaca si mai masiv,noi perpetuam in prostie si ii aparam si protejam pe putinii industriasi care platesc la nivelul salariului minim.E ca si nisipul de pe marginea drumului BM-Tg.Lapus,sigur ne duce in HAU!!!Sa ne spuna administratiile ( locale) si judetene cand a venit ultimul investitor serios in zona?