Share
PS Părinte Iustin a târnosit biserica din Iojib (GALERIE FOTO)

PS Părinte Iustin a târnosit biserica din Iojib (GALERIE FOTO)

Duminică, 9 august, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, în fruntea unui mare sobor de preoţi, slujba de târnosire a bisericii din Parohia Iojib, Protopopiatul Satu Mare, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Cu mare bucurie a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin la intrarea în curtea bisericii de către credincioşii din localitate, între care mulţi tineri. Slujba de târnosire a fost făcută cu respectarea regulilor Bisericii Ortodoxe, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a întregii biserici: a exteriorului, a picturii exterioare şi interioare, a Sfântului Altar şi a Proscomidiarului, a catapetesmei şi a icoanelor care o împodobesc, a Sfintei Mese în care s-a pus Documentul de Sfinţire, semnat de chiriarhul locului şi preoţii slujitori, Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici, vechiul hrisov, iar în cele patru colţuri ale Sfintei Mese icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan.

Cu ocazia slujbei de târnosire, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a dat bisericii, pe lângă vechiul hram „Sfinţi Arhangheli Mihail şi Gavriil”, şi un hram  nou – „Sfinţii Martiri Brâncoveni”.

Sfânta Liturghie s-a desfăşurat pe un podium amplasat în curtea bisericii. Din soborul slujitor au făcut parte Pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, Pr. Marcel Malanca, protopopul de Oaş, Pr. Emil Satmari, paroh, Pr. Vasile Cheşei, paroh în Mediuşu Aurit, Pr. Călin Palfi – Culciu Mare, Pr. Florin Sava – Medieş Vii, Pr. Dinu Nechita – Româneşti, Pr. Daniel Gros – Apa, Pr. Ionuţ Pleşa – Potău, Pr. Alin Andreescu – Someşeni, Arhid. Teodosie Bud, consilier economic, Arhid. Nifon Motogna – administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhid. Ionuţ Todorca, secretar eparhial, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, alţi preoţi invitaţi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă au cântat Arhidiaconii Vlad Verdeş, Ionuţ Todorca şi Teodosie Bud.

Cuvântul de învăţătură

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a rostit un în faţa credincioşilor un vast cuvânt de învăţătură, pornind de la Evanghelia duminicii: Umblarea pe mare – potolirea furtunii, în care a făcut o folositoare cateheză, vorbind despre contribuţia uică a creştinismului la prograsul umanităţii.

„Trăim într-o lume în care societatea omenească a ajuns la o revoluţie ştiinţifică cum n-am mai trăit şi tot ce cercetează ştiinţa cu toate aparatele de care dispune nu ne dovedesc că înaintea noastră ar fi fost o civilizaţie mai evoluată decât a noastră. Noi, creştinii, avem convingerea că societatea omenească, sub lumina darului Duhului Sfânt Domnul de viaţă făcătorul şi sub inspiraţia unui creştinism creator, a adus lumii o evoluţie unică. O dată, că a desfiinţat graniţele dintre oameni: dintre rase, dintre bărbat şi femeie, dintre bogaţi şi săraci, dintre neamuri nobile şi neamuri sărace. A desfiinţat creştinismul aceste graniţe. Nu le-au desfiinţat oamenii, le-a desfiinţat creştinismul.

Creştinismul a adus egalitatea femeii cu bărbatul. Ba, mai mult, a aşezat-o pe femeie mai sus decât bărbatul, că ea naşte pe fiecare bărbat, iar Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu. A Născut pe Mântuitorul lumii. Deci, a aşezat femeia mai sus decât orice pământean. Femeia. Maica Domnului, a doua Evă, a fost aşezată în piedestal cum nu este nimeni dintre fiii oamenilor, mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănarea decât serafimii”, spus PS Iustin.

Practic, în cei 2000 de ani creştinismul a creat o civilizaţie cu totul nouă, nemaiîntâlnită pe pământ.

„A desfiinţat sclavia, vânzarea oamenilor sub formă de sclavi. Împăratul creştin Constantin cel Mare a desfiinţat toate acestea sub inspiraţia Bisericii creştine, care era o forţă ce nu putea fi oprită. Cu puterea lucrării Duhului Sfânt, creştinismul a civilizat lumea, a adus o stare de civilizaţie şi prosperitate la care n-a ajuns umanitatea niciodată până la creştinism. Toate acestea s-au realizat în 2000 de ani. 2000 de ani de creştinism şi vedem unde am ajuns. Neamurile şi-au dobândit, în virtutea principiilor egalităţii între popoare şi a egalităţii între oameni, demnitatea, suveranitatea, libertatea. Omul, fiinţă creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, şi-a dobândit regalitatea, măreţia, pentru că pe fiecare pereche, care vine la biserică să se căsătorească, Biserica o primeşte regeşte cu coaroana regală şi le aşează coroana pe cap când îi cunună. Deci, sunt rege şi regină. Că nu rămân după aceea, este altceva, dar Biserica aşa-i primeşte, legându-şi speranţa că fiecare pereche va aduce pe lume fii şi fiice şi va înnobila şi va înmulţi neamul omenesc. Creştinismul a dăruit duminica întregii umanităţi. Calendarul, pe care întreg globul părmântesc îl foloseşte, este alcătuit de Dionisie cel Smerit, Exiguul, dobrogean de al nostru, care a slujit la Roma, cetatea eternă, şi acolo a alcătuit calendarul creştin, era creştină, prin care anii se numără înainte de Hristos şi după Hristos. Câte lucruri minunate a mai adus creştinismul: literatura creştină, muzica creştină, arta creştină, toate s-au născut în Biserică. Fiii crescuţi în familii creştine au evoluat atât de mult, încât Duhul Sfânt i-au inspirat şi au dat lumii şi umanităţii lucruri nemuritoare, care au culturalizat lumea întreagă”, a mai precizat ierarhul.

Făcând referire la zilele de azi, când umanitatea se secularizează în mod alert, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a întrebat retoric, dar a subliniat şi răspunsul inclus:

„Astăzi unde suntem? Vrem să ne întoarcem înapoi, îndărăt, la neopăgânism, la ateism, prin globalizarea lumii. Ce înseamnă globalizarea? Că nu mai avem nevoie de valori. Nu avem nevoie de Dumnezeu. Nu mai avem nevoie de creştinism. Nu mai avem nevoie de familie. Nu mai avem nevoie de Biserică. Nu mai avem nevoie de naţiuni. Nu mai avem nevoie de şcoală naţională şi cultură creştină. Nu mai avem nevoie de tradiţii. Nu mai avem nevoie de nimic. Vrem o societate globală planetară. Nu contează că ne vom sinucide. Pentru că, abandonând toate aceste valori, lumea se îndreaptă spre naufragiu. Aici fac legătura cu Apostolii din Evanghelia de azi, care, fără Hristos, erau pe mare cu corabia şi erau gata să naufragieze, cu corăbioara lor, că în faţa Creatorului şi a Dumnezeirii nici planeta nu e o corabie mai mare în faţa atotputerniciei lui Dumnezeu care ţine Universul în viaţă şi în armonie, în existenţă”.

Consecinţele globalizării sunt nefaste, naţiunile dispar, suveranitatea dispare, Dumnezeu dispare din viaţa oamenilor:

„Umanitatea, în mod absurd, astăzi doreşte să renunţe la valori şi conducătorii popoarelor se aliniează  la acestă politică a lumii globaliste şi o primesc, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Nesocotesc valorile naţionale. Şi înstrăinează şi amanetează valorile naţionale. Mai mult, îşi permit, fără să consulte naţiunile pe care le conduc, şi care îi aduc, prin vot, la putere, şi după aceea uită de ele, îşi permit să renunţe la suveranitate. De ce nu poţi să-ţi păstrezi şi valorile naţionale şi suveranitatea, pentru că, atunci când am intrat în Uniunea Europeană, cum se trâmbiţa pe toate canalele? Va fi o Europă a naţiunilor, a culturilor, a religiilor, a tradiţiilor, a tot ce-i valoros. Toate popoarele vor aduce în această Europă toate valorile pe care le-au creat de secole şi de mii de ani. Le vor aduce şi va unică această lume în care intrăm. Acum ce vine? Fără Dumnezeu. Ce Dumnezeu? Nu credem. Biserica e depăşită, e medievală, spun ei. Dumnezeu nu există, Hristos este o poveste.

Au inventat preoţii povestea ca să îi poată stăpâni pe oameni. Să zică ce vor, dar noi, noi, poporul român, nu vrem ateism, nu vrem fără Dumnezeu. Vrem minunea creaţiei, vrem să înţelegem cu puterea credinţei că tot ce ne înconjoară este creaţia şi darul lui Dumnezeu frumos făcut nouă, oamenilor. Că noi suntem darul lui Dumnezeu şi viaţa noastră este darul lui Dumnezeu. Şi că existăm şi că suntem doar atâta timp cât suntem cu Dumnezeu şi atârnăm de El. Apostolii, cu corăbioara lor, erau gata să se scufunde în marea furtună. Când vine câte o vijelie mare şi se întunecă cerul şi sunt nori deasupra noastră de parcă este o mare învolburată, aşa sunt norii, nu ne cutremurăm? Când se mişcă temeliile cerului şi când totul parcă se prăbuşeşte nu ne cutremurăm şi nu gândim noi „Doamne scapă-ne că pierim”? Nu gândim noi atunci asta? Aşa este omul care ştie că atârnă de Dumnezeu. Îşi leagă existenţa şi viaţa de El. Dumnezeu este viaţa vieţii nboastre. Iată de ce credem în minune, credem în  miracol. Nu suntem despărţiţi de Dumnezeu şi nu-L putem abandona pe Hristos. Nu putem rămâne lipsiţi de apărare.

Dacă ne despărţim de Hristos, rămânem lipsiţi de apărare. Vom trăi o  viaţă biologică cu chiu, cu vai şi o să o încheiem cumva nefericit. Nu este fericire fără Dumnezeu. De ce se sinucid bogaţii, că nu le lipseşte nimic? Şi de ce nu se sinucid sărmanii pământului, care au 4-5-6-7 copii? Aceia nu-şi iau viaţa. Îşi cresc copiii cu trudă şi zic că este Dumnezeu în cer, ne poartă de grijă. Trebuie să  credem în Dumnezeu. Ne va duce la liman. Aceia, săracii, care au 5-6-7-10 copii, cum puţine familii mai sunt astăzi, de ce nu se sinucid aceia? Şi bogaţii, care nu mai pot de bine, se sinucid, pentru că nu mai au sens, şi-au pierdut sensul pe pământ dacă nu mai cred în Dumnezeu şi dacă nu ştii că Duzmnezeu ţi-a dăruit tot ce ai, viaţa ta şi tot ce ai chivernisit şi că trebuie să chiverniseşti împreună cu El şi să dai din surplusul tău şi celui ce n-are şi să-ţi ajuţi sfânta biserică ca să nu se pustiască şi să nu se prăbuşească peste noi. Atunci când se va prăbuşi biserica peste noi va fi sfârşitul lumii. Până-i biserica în picioare, pînă o-nnoim şi până o cercetăm şi până o frecventăm nu-i sfârşitul”, a concluzionat Întâristătătorul Eparhiei.

Distincţii

Pentru lucrările efectuate la întreaga biserică, interior şi exterior, de calitate foarte bună, încât biserica a devenit ca nouă, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin la hirotesit pe preotul paroh Emil Satmari ca stavrofor, cu dreptul de a purta Sfânta Cruce. Consiliul Parohial a fost distins cu Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul. Viceprimarul cu atribuţii de primar a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul”. Comitetul de femei şi binefăcători au primit diplome de vrednicie.

Preotul paroh a dăruit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, pentru Muzeul Episcopiei, o icoană cu Sfânta Mahramă.

Lasă un comentariu