În fiecare an, la 3 iulie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Apostol Toma, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos și una dintre cele mai cunoscute figuri ale creștinismului timpuriu. Numele său a rămas legat de episodul în care a dorit dovezi înainte de a crede în Învierea Mântuitorului, motiv pentru care este cunoscut în tradiția populară drept „Toma Necredinciosul”. Totuși, viața și misiunea sa arată că îndoiala a fost urmată de o credință puternică și de o activitate misionară impresionantă.
Sfântul Toma s-a născut în Galileea, în prima parte a secolului I, pe vremea dominației romane. Evangheliile îl amintesc printre cei doisprezece apostoli aleși de Iisus Hristos, alături de Petru, Ioan, Iacov și ceilalți ucenici. Numele „Toma” provine din limba aramaică și înseamnă „geamăn”, iar în Evanghelia după Ioan apare și forma grecească Didymos, care are același înțeles. Din acest motiv este întâlnită și denumirea „Toma Didim” sau „Toma Geamănul”.
De-a lungul timpului au existat numeroase ipoteze privind identitatea sa. Unele tradiții vechi au sugerat că ar fi fost originar din zona orașului grec Didyma, iar altele l-au identificat cu Iuda Toma, însă aceste teorii nu sunt confirmate de izvoarele canonice ale Bisericii.
Cel mai cunoscut episod din viața sa este relatat în Evanghelia după Ioan. După Învierea lui Hristos, Toma nu era de față atunci când Mântuitorul S-a arătat celorlalți apostoli. Când aceștia i-au spus că L-au văzut pe Domnul, el a răspuns că nu va crede până nu va vedea urmele cuielor și nu Își va pune mâna în coasta Sa. Opt zile mai târziu, Iisus S-a arătat din nou apostolilor și l-a îndemnat pe Toma să atingă rănile Sale. În acel moment, apostolul a rostit una dintre cele mai puternice mărturisiri de credință din Noul Testament: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” Iar Mântuitorul i-a răspuns: „Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut.” Acest episod nu este privit de Biserică drept o condamnare a lui Toma, ci ca o lecție despre drumul de la îndoială la credința deplină.
După Pogorârea Sfântului Duh, apostolii au plecat în diferite regiuni pentru a răspândi Evanghelia. Potrivit tradiției creștine, Sfântului Toma i-au revenit ținuturile din răsărit. El ar fi predicat în Mesopotamia, Persia și în regiunile locuite de parți, iar mai târziu și-ar fi continuat misiunea în India. Această tradiție este foarte puternică în sudul Indiei, unde numeroase comunități creștine își leagă originile de propovăduirea Sfântului Apostol Toma. Creștinii cunoscuți astăzi drept „Creștinii Sfântului Toma” consideră că apostolul a întemeiat primele comunități creștine din regiunea Malabar.
Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Toma a murit ca martir pe 3 iulie 72 d.Hr., în apropierea actualului oraș Chennai (fostul Madras) din India. Se spune că a fost ucis după ce a fost străpuns cu o lance, în timp ce se afla la rugăciune. Din acest motiv, în icoanele bisericești este reprezentat adesea ținând o lance, simbol al martiriului său. Locul în care tradiția spune că a fost înmormântat este venerat și astăzi de numeroși pelerini.
Relicvele apostolului au fost mutate de-a lungul secolelor. Tradiția afirmă că ele au fost aduse mai întâi la Edessa (astăzi Șanlıurfa, în Turcia), unul dintre cele mai importante centre ale creștinismului siriac. Ulterior, o parte dintre moaște au ajuns în Italia, la Ortona, unde sunt păstrate și cinstite până în prezent.
Sfântul Apostol Toma este cinstit atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Romano-Catolică și de alte biserici creștine. În calendarul ortodox românesc, pomenirea sa are loc la 3 iulie, iar în prima duminică după Paști este amintit în mod special prin Duminica Sfântului Apostol Toma, când este citit pasajul evanghelic despre întâlnirea sa cu Hristos Cel Înviat.
Deși numele său este asociat adesea cu necredința, Sfântul Apostol Toma rămâne, în realitate, un simbol al căutării sincere a adevărului. Îndoiala sa nu a fost expresia refuzului de a crede, ci dorința de a avea certitudinea întâlnirii cu Hristos. După acel moment, tradiția îl prezintă ca pe unul dintre cei mai curajoși misionari ai creștinismului, care a dus Evanghelia până la marginile lumii cunoscute atunci și și-a încheiat viața prin martiriu.
La aproape două milenii de la moartea sa, Sfântul Apostol Toma continuă să fie un model de transformare spirituală, amintind că întrebările și căutările sincere pot conduce la o credință profundă și statornică.
Sursa FOTO: Foto Caravaggio com
Vasile Petrovan
Citește și:
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales astăzi noi ierarhi pentru Basarabia și diaspora
