„Pomul Raiului”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 4 ore în urmă
Moștenirea lui Ilie Lazăr a fost cinstită la Giulești cu personalități marcante ale culturii și istoriei - 6 ore în urmă
Restricții de circulație în Baia Mare pentru desfășurarea paradei colindătorilor din cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureș” - 6 ore în urmă
CSM Sighet vine cu trei puncte de la Bihorul Beiuș - 7 ore în urmă
16 decembrie 1989 – Începutul Revoluției Române - 7 ore în urmă
Workshop-ul „Comunicarea- de la transmitere la relație. O aplicare în leadership” a avut loc la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare - 8 ore în urmă
CS Minaur și-a aflat adversara din sferturile Cupei României - 9 ore în urmă
Sunteți invitați la lansarea volumului „Troițele din județul Maramureș- Un tezaur de artă populară uitat” - 9 ore în urmă
Noi cete de colindători au poposit la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 9 ore în urmă
Cercetări într-un dosar de zoofilie în Maramureș - 9 ore în urmă
Biserica de lemn din Cornești este printre cele mai vechi din Maramureș
Satul Cornești aparține comunei Călinești din județul Maramureș. Biserica de lemn din localitate este construită la începutul secolului al XVII-lea și are hramul „Sfântul Nicolae”. Un secol mai târziu, ea și-a schimbat înfățișarea, având loc lucrări de reparații și modificări iar pereții au fost pictați. Biserica este mai mică decât multe altele din zonă, semn al vechimii sale, ca şi faptul că pronaosul nu are ferestre. Edificiul are un acoperiş cu streşini duble, ceea ce permite naosului să aibă o boltă destul de înaltă.
Toader Hodor din Vişeul de Mijloc a pictat pereţii interiori în 1750. El a fost cel care a zugrăvit şi biserica din Bârsana, fiind printre cei care au integrat stilul baroc în picturile rurale maramureşene. Picturile au fost aplicate pe bucăţi textile şi acoperite cu un strat de var preparat. Numele artistului a fost descoperit pe o inscripţie pe peretele sudic al naosului: „Sunt eu, umilul pictor Hodor Toader din Vişeul de Mijloc, care a pictat biserica pentru ca Domnul să-şi amintească de el.”
Pronaosul are un plafon întins, fără picturi. Pereţii au fost pictaţi din nou în prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucru care a distrus multe din vechile picturi şi a deranjat aranjamentul iniţial al scenelor. Iniţial rezervat pentru tema Judecăţii de Apoi, spaţiul găzduieşte scene evanghelice lângă chipurile sfinţilor.
Pe peretele sudic, pe registrul întâi, se află fragmente din Judecata de Apoi, iar pe registrul al doilea – Fuga din Egipt, Ungerea Picioarelor lui Iisus şi Sf. Zosima, împărtăşind-o pe Sf. Maria Egipteanca.
Într-un cadru natural deosebit, lăcașul sfânt este amplasat în incinta cimitirului și în apropierea bisericii noi.
Lăcrimioara ZOTA
















