14 decembrie – un an de la trecerea la cele veșnice a lui Mircea Diaconu - 47 minute în urmă
Prognoză meteo Maramureș – 14 decembrie 2025 - 2 ore în urmă
Înfrângere pentru Știința Explorări în ultimul meci oficial din acest an - 11 ore în urmă
Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 12 ore în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 13 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 13 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 14 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 15 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 15 ore în urmă
Concurs de Kendama pentru tineri, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 17 ore în urmă
Aghiasma de la Bobotează se poate consuma dimineața, pe stomacul gol, timp de opt zile
În fiecare an, pe 6 ianuarie, se prăznuiește Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. În perioada premergătoare sărbătorii, slujitorii altarelor umblă din casă în casă pentru a le stropi cu apă sfințită.
Însemnătatea binecuvântării caselor este una profundă, cu încărcături deosebite, ne duce în momentul Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Apa sfințită cu ocazia Slăvitului Praznic al Botezului Domnului nostru Iisus Hristos are daruri şi puteri tămăduitoare şi simţitoare. Efectele Aghiasmei mari le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”
Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în Biserică, într-un vas anume (vasul de aghiasmă, numit şi aghiasmatar), şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii).
Cu Aghiasma Mare se stropesc toate persoanele şi lucrurile care trebuie să fie exorcizate, curăţite şi binecuvântate sau sfinţite, ca de pildă, rânduiala la curăţirea fântânii spurcate, la vasul cel spurcat, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea Crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi a veşmintelor bisericeşti ş.a.
Aghiasma Mare e folosită, de asemenea, de către arhiereu la sfinţirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului şi Marelui Mir ş.a. În casele credincioşilor, Aghiasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc.
Se obişnuieşte să se guste din ea timp de 8 zile la rând mai ales de la Ajunul Bobotezei până la Odovania praznicului, adică până la 13 ianuarie inclusiv. Îndeosebi, cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând Aghiasmă şi apoi anafură.
Atunci când ne împărtăşim, Aghiasma se ia după Împărtăşanie, iar când luăm numai anafură, Aghiasma (apa sfințită) se ia înainte de anafură (pâine binecuvântată), pentru că sfințenia are întâietatea binecuvântării, informează Pr. Adrian Dobreanu.
L.C.H.








