Biserica Ortodoxă Română trăiește momente speciale în aceste zile. La Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena din București va fi proclamată canonizarea a 16 femei românce care au trăit o viață sfântă, un moment de o însemnătate deosebită în viața spirituală a românilor și marchează recunoașterea vieții pline de credință și jertfă a acestor femei care, în feluri diferite, au strălucit prin fapte deosebite în tradiția ortodoxă.
Evenimentele au început aseară, 5 februarie, când la ora 17:00, după Vecernie, la Catedrala Patriarhală a avut loc ultima slujbă de pomenire în cinstea celor 16 femei care au fost călugărițe, mucenițe, soții de domnitori, mame de sfinți sau mărturisitoare ale credinței.
Ziua de astăzi, 6 februarie, este dedicată evenimentului central. După o procesiune matinală cu moaștele unor sfinți iubiți ai poporului, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, va urma Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La încheierea slujbei, Patriarhul Daniel va rosti solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei sfinte, într-un act oficial de recunoaștere a sfințeniei lor.
Decizia de canonizare a fost luată pe 1 iulie 2025 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Femeile incluse sunt figuri remarcabile din istoria spirituală a României, purtând o viață de sfințenie în moduri diferite:
- Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu – soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cunoscută pentru credința statornică și sprijinul oferit Bisericii și culturii, rămasă un model de dăruire și iubire creștină.
- Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea – mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, o femeie despre care tradiția vorbește ca despre un exemplu de credință și rugăciune.
- Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcăşeşti – o călugăriță care a slujit și a mărturisit credința în vremuri dificile, rămânând un simbol al dăruirii totale față de Dumnezeu.
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea – o călugăriță care și-a dedicat viața rugăciunii și slujirii în mănăstire, apreciată pentru smerenia și blândețea ei.
- Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș – soția Voievodului Neagoe Basarab, care a ales viața monahală după viața de familie, fiind un exemplu de credință și echilibru între viața lumii și cea spirituală.
- Sfânta Magdalena de la Mălainița – o femeie cu credință puternică, din comunitatea românească din Serbia, care a trăit și a mărturisit ortodoxia într-un context cultural dificil.
- Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău – ascetă renumită pentru viața sa de rugăciune și meditație, trăind cu smerenie și închinare în munții României.
- Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec – prima stareță a Mănăstirii Văratec, apreciată pentru viața de pioșenie și conducere spirituală.
- Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Vărate – ctitor și sprijinitoare a Mănăstirii Văratec, recunoscută pentru darul ei de rugăciune și grijă față de aproape.
- Sfânta Olimpia din Fărcașa – mamă cu o viață de credință desăvârșită, cunoscută pentru modul în care l-a crescut în credință pe fiul său, un monah respectat.
- Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași – învățătoare și martiră, deportată 15 ani în Siberia pentru credința ei, simbol al curajului și al mărturisirii până la capăt.
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu – filanthropistă și pustnică după o viață de binefacere, cunoscută pentru numeroasele sale lucrări de ajutorare și slujire.
- Sfânta Anastasia Șaguna – mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, o femeie de mare credință din familia unui patriarh important al Bisericii.
- Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț – mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, recunoscută pentru viața sa plină de blândețe și rugăciune.
- Sfânta Antonina de la Tismana – călugăriță dedicată rugăciunii și slujirii cu smerenie.
- Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi – Stareța Mănăstirii Hurezi, cunoscută pentru viața ei de dăruire și ascultare spirituală.
Evenimentul este privit ca unul istoric, nu doar pentru numărul mare de sfinte canonizate deodată, ci și pentru impactul pe care îl are asupra credincioșilor din România și din diaspora, care găsesc în ele un model de viață creștină autentică în vremuri dificile.
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
