Albumul „101 minuni de la capătul lumii – Băiuț”, semnat de Walter Übelhart, studiat de doctoranzi din Franța și Spania - 12 minute în urmă
ANAF și scriitorii din România - 2 ore în urmă
A început campania de sterilizare gratuită a câinilor și pisicilor în Tăuții-Măgherăuș - 3 ore în urmă
Eveniment cultural la Someș Uileac. Revedere, lansări de carte și program artistic - 3 ore în urmă
Începând cu 1 august 2026, regulile privind eliberarea cărților de identitate s-a modificat - 5 ore în urmă
Acțiune de voluntariat la Balta Două Veverițe din Recea. Comunitatea este invitată să participe - 6 ore în urmă
Implicare și credință: Lucrări de modernizare a infrastructurii la Parohia Poiana Botizii - 6 ore în urmă
Doi ani fără Nicu Covaci. Legenda Phoenix rămâne vie prin muzica sa - 6 ore în urmă
Mândrie pentru Baia Mare: Anamaria Suciu și Ionuț Vasian, pe podiumul Campionatului Balcanic de Judo - 6 ore în urmă
Marcel Iureș împlinește astăzi 75 de ani. O carieră de excepție în teatrul și filmul românesc - 7 ore în urmă
Poftiți la masă!: Scurtă incursiune în profilul gastronomic al Maramureșului
S-a dus vestea departe că Maramureșul este un pol al festinului, al preparatelor simple, dar delicioase. În acest ținut magic, luatul mesei reprezintă o experiență holistică, un act cultural ce presupune urmarea unui ciclu complex de acțiuni care țin atât de pregătirea preparatelor, cât și de servirea mesei.
Bucătăria tradițională maramureșeană nu este una sofisticată, însă cu siguranță toate ingredientele care ajung în oalele gospodinelor nu fac rabat de la calitate, fiind în cele mai multe cazuri ecologice. Tradiția culinară din această zonă gravitează în principal în jurul lactatelor obținute din laptele de oaie, în timp ce activitatea agricolă s-a bazat din timpuri străvechi pe cultivarea porumbului, din care se obține făina de mălai utilizată în prepararea mămăligii și a pâinii. Printre preparatele nelipsite de pe mesele maramureșenilor se regăsesc curechii umpluți (sarmale), balmoșul, mămăliga „în pături”, plăcinta creață, cozonacul cu nucă sau pancovele. Ca influențe asupra rețetelor și denumirii preparatelor, cele mai evidente sunt cele ungurești, însă pot fi identificate și influențe săsești.
Ospitalitatea este cunoscută pretutindeni ca o calitate specifică oamenilor locului, astfel că cine e invitat să „șadă” la masă în Maramureș urmează să fie cinstit cum se cuvine. Mesele îmbelșugate, doldora de bucate alese, reprezintă regula în orice gospodărie maramureșeană. Acest lucru se întâmplă pe de-o parte pentru că viața la sat presupune un nivel ridicat de activitate fizică, iar pe de altă parte pentru că mesele îmbelșugate reprezintă un dar divin, iar foamea este sinonimă cu nefericirea. Pe de altă parte, oaspeții maramureșenilor ar trebui să știe că potrvit culturii populare maramureșene trebuie să consume tot ceea ce le servește gazda, pentru „a nu lăsa răul în casă”.
Ritualul serivirii mesei începe cu închinarea unui pahar de pălincă sau horincă, iar pentru că maramureșenii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, acesta este acompaniat de nelipsitul „Doamne-ajută!” sau de semnul crucii.
Sursa – visitmaramureș.ro














