„Pomul Raiului”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 7 ore în urmă
Moștenirea lui Ilie Lazăr a fost cinstită la Giulești cu personalități marcante ale culturii și istoriei - 9 ore în urmă
Restricții de circulație în Baia Mare pentru desfășurarea paradei colindătorilor din cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureș” - 9 ore în urmă
CSM Sighet vine cu trei puncte de la Bihorul Beiuș - 10 ore în urmă
16 decembrie 1989 – Începutul Revoluției Române - 10 ore în urmă
Workshop-ul „Comunicarea- de la transmitere la relație. O aplicare în leadership” a avut loc la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare - 11 ore în urmă
CS Minaur și-a aflat adversara din sferturile Cupei României - 12 ore în urmă
Sunteți invitați la lansarea volumului „Troițele din județul Maramureș- Un tezaur de artă populară uitat” - 12 ore în urmă
Noi cete de colindători au poposit la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 12 ore în urmă
Cercetări într-un dosar de zoofilie în Maramureș - 12 ore în urmă
Magia Sânzienelor și farmecul iei românești, sărbătorite la Casa Muzeu Etnografic Rogoz
Ieri, 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sărbătoarea Sânzienelor și Ziua Iei – copiii participanți la atelierele Casei de Cultură „Vasile Grigore Latiș” Târgu Lăpuș au avut parte de activități deosebite la Casa Muzeu Etnografic Rogoz.
Întâlnirea a fost organizată de Livia Neag Nistea. Prof. Cristina Elena Stan le-a vorbit copiilor despre semnificația profundă a acestei zile, aducând în prim-plan tradiția și credința. Prof. Viorica Costenar, alături de două fete talentate din Ansamblul Casei de Cultură, Violeta Vele și Alexandra Pop, au oferit un moment artistic autentic. Călina Mârzac a primit grupul cu multă căldură și a oferit cadrul perfect pentru această întâlnire, iar Nicoleta Pop și Nicoleta Bud au surprins cele mai frumoase momente în imagini și au fost de mare ajutor pe tot parcursul evenimentului. De asemenea, Vlad Herman, primarul orașului Târgu Lăpuș, a acordat sprijin acestui demers cultural, fiind prezent în mijlocul copiilor.
„Am sărbătorit Ziua Universală a Iei, Sânzienele și Amuțitul Cucului la Casa Muzeu Etnografic Rogoz.
Împreună, am împletit cununi de sânziene, am povestit despre obiceiuri străvechi și ne-am bucurat de frumusețea iei românești – simbol al identității și continuității noastre.
În fiecare an, pe data de 24 iunie, românii din întreaga lume celebrează Ziua Universală a Iei, o sărbătoare dedicată uneia dintre cele mai frumoase și mai semnificative piese ale portului popular românesc: cămașa tradițională.
Această zi nu a fost aleasă întâmplător – coincide cu Sânzienele, o sărbătoare străveche a soarelui, a iubirii și a naturii, care amplifică semnificația spirituală și simbolică a iei.
Bătrânii își amintesc că sânzienele erau preotesele soarelui, niște femei frumoase, care ieșeau în fiecare noapte de 24 a lui iunie din păduri și pluteau deasupra holdelor și gospodăriilor de prin sate. Acesta era semn bun, pentru că ele faceau ca gospodăriile oamenilor să fie ferite de rău, iar florile de pe câmpuri să primească parfum și puteri de leac, astfel încât cei care făceau ceaiuri din sânziene și dobitoacele care le mâncau primeau puteri.
Legendele spun că sânzienele nu aveau doar puteri benefice ci și malefice, pe care le exercitau dacă oamenii nu le cinsteau așa cum se cuvine, de ziua lor. „Apoi daca nu le cinstești, sânzienele aduc din senin vijelii, grindină, sau chiar distrug roada holdelor, belșugul pomilor, iar femeile și animalele vor rămâne sterpe și gospodăriile cădea-vor în paragina”, spun bătrânii satului.
În ziua de 24 iunie, înainte de răsărit, copiii, văduvele și fetele nemăritate pleacă la câmp să culeagă sânziene.
„Fetele de măritat își pun sânzienele sub perină și până spre dimineata își află holteii ce-o să le ieie și dacă or ave belsug”, povestesc bătrânele. De asemenea se scaldă în roua dimineții, în tainice ritualuri de purificare și speranță, în așteptarea unei căsătorii care să le împlinească.
Din florile culese, se fac cununi pentru fiecare membru al casei. Apoi, fiecare își aruncă cununa peste acoperiș. Dacă rămâne sus, e semn de bine și belșug. Dacă cade înapoi, e semn rău – unii spun că aduce boală sau chiar moarte. Dacă cununa fetei cade peste casă, urmează măritiș. Iar dacă e a unui fecior și cade în spate, e semn că va pleca din gospodărie – ca ginere, ori poate la război.
Tot în această zi, în tradiția populară, se spune că „amuțește cucul” – adică încetează să mai cânte. Conform credinței străbune, glasul cucului este vestitorul vremii, iar tăcerea lui semnifică trecerea de la primăvară la vară, o transformare în ritmul naturii, dar și un moment de reflecție. Dacă până atunci ai auzit cucul cântând, era semn bun; dacă nu, era văzut ca un semn de neliniște sau lipsă de noroc.
Amuțitul cucului este, astfel, și el un simbol al acestei zile magice – o zi în care natura tace pentru o clipă, iar noi ascultăm cu sufletul glasul trecutului, cusut cu migală în ii și tradiții.
Cămașa tradițională nu este doar un veșmânt, ci o poveste vie, o moștenire care ne adună și ne unește. Prin cusături și simboluri, spune poveștile femeilor de odinioară, ale pământului, ale anotimpurilor și ale credințelor străbune. Este o invitație la mândrie, la recunoștință și la păstrarea rădăcinilor noastre vii”, transmite Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș.
Foto – Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș



















