În 19 decembrie, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare a avut loc vernisajul expoziției ”Sălnița-Custura Cetățelei. Locuirile preistorice și istorice din peșterile Șura Dracului și Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică”.
În prezența publicului pasionat de istorie, arheologie, speologie și geografie au fost prezentate rezultatele cercetărilor interdisciplinare – arheologice, paleo-faunistice și speologice – întreprinse în aceste peșteri, în colaborare cu Univestitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Biologie și Geologie și Clubul de Speologie „Montana” din Baia Mare.
În campaniile arheologice din anii 2019-2020 efectuate pe Custura Cetățelei, au fost identificate urme de locuire din epoca timpurie a bronzului – cultura Coțofeni (3500-2500 î.Chr.), epoca târzie a bronzului – cultura Suciu de Sus (1500-1200 î.Chr.), respectiv din epoca medievală (a doua jumătate a secolului XIII – secolul XV).
Prezența fregmentelor ceramice Coțofeni a determinat colectivul șantierului arheologic să-și îndrepte atenția către peșterile din vecinătatea acesteia, cunoscut fiind faptul că aceste comunități obișnuiau să folosească peșterile pentru locuire sau adăpost.
Săpăturile arheologice în peștera Șura Dracului, situată pe versantul nord-vestic al Custurii Cetățelei, desfășurate în 2021-2022, au relevat faptul că peștera a fost locuită atât în epoca timpurie, cât și în cea târzie a epocii bronzului. Majoritatea artefactelor recuperate constau în fragmente ceramice ce pot fi atribuite celor două culturi arheologice Coțofeni și Suciu de Sus. Alături de acestea a fost descoperită și o râșniță de gresie precum și câteva pietre de râu (posibil frecătoare de râșniță). Prezența râsniței în peșteră sugerează faptul că cei care au locuit aici în bronzul timpuriu sau în bronzul târziu o foloseau pentru prepararea hranei, a unor leacuri și/sau pentru zdrobirea materiilor prime pentru obținerea coloranților din plante și minerale.
Analizele carbon 14 efectuate în Laboratorul Ede Hertelendi din Debrecen, Ungaria prin mijlocirea domnului dr. Tudor Tămaș de la Univestitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca, pe trei dintre probele de cărbune prelevate indică faptul că locul a fost folosit, în intervalul 3182-2946 î.Chr. în perioada epocii timpurii a bronzului, cultura Coțofeni.
Studiul taxonomic efectuat pe 46 de piese osteologice, realizat de dr. Alin David de la UBB din Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie, indică faptul că acestea aparțin următoarelor categorii: mustelide (jder și vidră), feline (pisică sălbatică), artiodactile (mistreț, oaie și vită domestică), rozătoare mici (pârș), lilieci, păsări sălbatice (botgros, bufniță, graur și mierlă) și pești (clean și caracudă). Chiar dacă resturile osteologice studiate nu prezintă urmele unor activități antropice (ardere sau prelucrare mecanică), putem presupune că speciile domestice (oaia și vita) au fost crescute în scopuri alimentare, iar blana sau pielea au fost folosite pentru o varietate mare de utilizări: vestimentație, așternuturi, izolarea adăposturilor (corturi) etc. Totodată prezența oaselor de porc mistreț și a celor de pești, indică practicarea vânătorii și a pescuitului.
Săpăturile arheologice în peștera Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică, situată pe versantul sud-estic al Custurii Cetățelei, desfășurate în anul 2022, au scos la lumină fragmente ceramice preistorice, medievale, moderne, un tezaur monetar și mai multe oase de animale. Descoperirile arheologice confirmă faptul că și această peșteră a fost locuită sau a fost folosită temporar ca adăpost încă din preistorie. Fragmentele ceramice preistorice, atipice nu permit o încadrare culturală precisă, însă pornind de la faptul că atât Custura Cetățelei, cât și peștera Sura Dracului au fost locuite de culturile Coțofeni, respectiv Suciu de Sus putem presupune că acestea aparțin unei dintre ele.
Tezaurul monetar compus din 12 monede de argint au fost descoperite grupat, alături de mai multe fragmente ceramice medievale, probabil vasul în care au fost depuse. Cele mai vechi monede din tezaur sunt groșii emiși în a doua jumătate a secolului XV de regele Cazimir al IV-lea Iagellon (1447-1492), bătuți în Polonia la Cracovia, iar cele mai recente sunt denarii emiși în 1547 și 1557 de Ferdinand I (rege al Ungariei, Boemiei și Croației între 1526-1564), bătuți în monetăria de la Kremnica în Slovacia (germ. Kremnitz, magh. Körmöcbánya) în Slovacia.
Chiar dacă, până în prezent, în județul Mamureș sunt cunoscute și repertoriate circa 200 de peșteri, cele două aici prezentate, Șura Dracului și Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică, sunt primele în care au fost descoperite urme de locuire preistorice.
Despre importanța acestor descoperiri și valorificarea lor în cadrul expoziției au vorbit dr. Viorel RUSU – istoric, manager al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie (MJIA), dr. Dan POP – arheolog, șef secție Muzeologie-Conservare-Restaurare la MJIA, dr. Alexandru MUREȘAN – profesor de geografie la Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu” Baia Mare, președintele Clubului de Speologie Montana și dr. Tudor Tămaș – geolog, lector universitar la Univestitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie, vicepreședintele Clubului de Speologie Montana, informează cei de la Muzeu.
Pentru mai multe detalii sunteți așteptați să vizitați expoziția deschisă la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare, strada Monetăriei, nr.1-3, programul de vizitare: marți-duminică, între orele 10.00 și 17.00.
