O tânără din Maramureș face parte din echipa care a creat o brățară ce le permite persoanelor cu deficiențe de auz să „simtă” muzica - 10 ore în urmă
Lucrări semnate de Hollósy Simon, reunite într-o expoziție de excepție la Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
România și taxarea muncii: suntem pe primul loc în UE, dar ce spune cu adevărat această statistică? - 14 ore în urmă
Bucuria vacanței, celebrată de micii beneficiari ai Centrului Rivulus Pueris Baia Mare prin activități interactive - 15 ore în urmă
Maramureș Coffee Festival revine cu cea de-a doua ediție în Satul de pe Deal - 16 ore în urmă
Încep lucrările la noua creșă din Baia Sprie - 16 ore în urmă
Accident pe DN1C, spre Recea: trafic îngreunat în zona pasarelei - 17 ore în urmă
„Frumusețea fără granițe”, spectacol de dans clasic chinezesc la Teatrul Municipal Baia Mare - 18 ore în urmă
Planetariul Baia Mare celebrează astăzi 57 de ani de activitate - 19 ore în urmă
Începând de astăzi, salariul minim crește cu 6,8% - 19 ore în urmă
Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar
Șindrila de lemn (dranița) este folosită pentru a acoperi casele tradiţionale și bisericile de lemn. Iar pentru că Maramureșul este renumit îndeosebi pentru construcțiile din lemn, drănițitul este un meșteșug trecut din generație în generație sau, de multe ori, învățat prin ucenicie.
Chiar dacă acum trăim alte vremuri, mai moderne, acesta nu a dispărut nici azi din județul nostru, însă este tot mai rar.
„Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar. Dranițele (șindrilele) însă nu mai sunt ce au fost cândva.
În vremurile mai îndepărtate pentru obținerea lor erau tăiați molizi crescuți pe pantele nordice, mai întunecate. Dranița este făcută doar din lemn de molid, care e un lemn de rezonanță. Era important ca molizii să nu fi crescut așa de repede precum cei de pe pantele însorite, care au lemnul mai moale.
De asemenea, copacii erau tăiați doar în perioada de pauză vegetativă, adică iarna, când lemnul este înghețat. Bătrânii mai spun că erau alese doar zilele cu lună plină. Exista credința că astfel lemnul nu va putrezi așa ușor”, explică Constantin Ioan Lazu, inițiatorul proiectului Maramureșu’ Meu.
L.C.H.
Citește și















