Expoziția temporară „Locuirea dacică în Maramureș. Mit național vs realitate arheologică” - 23 minute în urmă
Performanță pentru motorsportul românesc: David Cosma Cristofor impresionează în Italia - 24 minute în urmă
Baia Mare, reprezentată la IPA Games - 40 minute în urmă
Două zile pline de bucuria handbalului în Baia Mare - 2 ore în urmă
Lucrările la Centrul Medical de Permanență din Fărcașa se apropie de final - 2 ore în urmă
Concert extraordinar al Orchestrei Operei Naționale București la Sighetu Marmației - 3 ore în urmă
Ziua Tatălui a fost marcată la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 28 Baia Mare - 4 ore în urmă
Promoția 1976 a clasei speciale de matematică de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, reunire emoționantă la 50 de ani de la absolvire - 4 ore în urmă
Trupa PROSCENIUM aduce teatrul în Parcul Grădina Morii din Sighet - 5 ore în urmă
Bărbat accidentat în timpul unei curse de motocross, salvat de Salvamont Maramureș - 5 ore în urmă
Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar
Șindrila de lemn (dranița) este folosită pentru a acoperi casele tradiţionale și bisericile de lemn. Iar pentru că Maramureșul este renumit îndeosebi pentru construcțiile din lemn, drănițitul este un meșteșug trecut din generație în generație sau, de multe ori, învățat prin ucenicie.
Chiar dacă acum trăim alte vremuri, mai moderne, acesta nu a dispărut nici azi din județul nostru, însă este tot mai rar.
„Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar. Dranițele (șindrilele) însă nu mai sunt ce au fost cândva.
În vremurile mai îndepărtate pentru obținerea lor erau tăiați molizi crescuți pe pantele nordice, mai întunecate. Dranița este făcută doar din lemn de molid, care e un lemn de rezonanță. Era important ca molizii să nu fi crescut așa de repede precum cei de pe pantele însorite, care au lemnul mai moale.
De asemenea, copacii erau tăiați doar în perioada de pauză vegetativă, adică iarna, când lemnul este înghețat. Bătrânii mai spun că erau alese doar zilele cu lună plină. Exista credința că astfel lemnul nu va putrezi așa ușor”, explică Constantin Ioan Lazu, inițiatorul proiectului Maramureșu’ Meu.
L.C.H.
Citește și















