Lotul convocat de Costin Curelea pentru meciurile naționalei U21 cu Kosovo și San Marino - 2 minute în urmă
Campionatul Național de rugby 7s juniori 1 se reia duminică la Lăpușel - 34 minute în urmă
Înotătorii de la CS Seini, rezultate promițătoare la Cupa Primăverii de la Otopeni - 43 minute în urmă
Acțiuni pentru siguranța călătorilor în transportul public din Baia Mare - 1 oră în urmă
Doi jucători excluși din lotul lui CS Minaur după înfrângerea de la Cluj. Alții sunt „în analiză” - 1 oră în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Părinți și copii, educație și ascultare – Meditație duhovnicească la Duminica a patra din Postul Mare - 2 ore în urmă
Polițiști la minifotbal - 2 ore în urmă
Stagiu de pregătire pentru acordarea primului ajutor, dedicat personalului didactic din Poienile de sub Munte - 2 ore în urmă
Ziua Internațională a Francofoniei la Vișeu de Sus: elevii Liceului Teoretic „Bogdan-Vodă” au gătit preparate din bucătăria franceză - 3 ore în urmă
Înfrângere acasă pentru CSM Sighet, care însă nu îi afectează poziția în clasament - 3 ore în urmă
Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar
Șindrila de lemn (dranița) este folosită pentru a acoperi casele tradiţionale și bisericile de lemn. Iar pentru că Maramureșul este renumit îndeosebi pentru construcțiile din lemn, drănițitul este un meșteșug trecut din generație în generație sau, de multe ori, învățat prin ucenicie.
Chiar dacă acum trăim alte vremuri, mai moderne, acesta nu a dispărut nici azi din județul nostru, însă este tot mai rar.
„Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar. Dranițele (șindrilele) însă nu mai sunt ce au fost cândva.
În vremurile mai îndepărtate pentru obținerea lor erau tăiați molizi crescuți pe pantele nordice, mai întunecate. Dranița este făcută doar din lemn de molid, care e un lemn de rezonanță. Era important ca molizii să nu fi crescut așa de repede precum cei de pe pantele însorite, care au lemnul mai moale.
De asemenea, copacii erau tăiați doar în perioada de pauză vegetativă, adică iarna, când lemnul este înghețat. Bătrânii mai spun că erau alese doar zilele cu lună plină. Exista credința că astfel lemnul nu va putrezi așa ușor”, explică Constantin Ioan Lazu, inițiatorul proiectului Maramureșu’ Meu.
L.C.H.
Citește și















