Donald Trump schimbă geografia Americii. După Lacul Ontario, vorbește despre Atlantic și Pacific - 4 ore în urmă
Baia Mare a pus în folosinţă 11,6 kilometri de piste pentru biciclete - 6 ore în urmă
15 ani de la ultima misiune a căpitanului Adrian Marchiș. Pompierii maramureșeni nu l-au uitat - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Poți cunoaște un om 20 de ani și să-l întâlnești cu adevărat într-o singură zi - 8 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Scurtă meditație la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul - 8 ore în urmă
Cristian Chivu, printre cei mai buni antrenori ai Italiei. Românul ajunge la marea gală de la Scala din Milano - 8 ore în urmă
Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației ajunge la cea de-a 53-a ediție - 8 ore în urmă
Tenismena Sara Nicole Sitar, aproape de un titlu ITF J100 la doar 14 ani - 8 ore în urmă
Vrei să construiești? S-au schimbat regulile pentru autorizația de construire. Ce trebuie să știe proprietarii - 10 ore în urmă
Doliu în învățământul băimărean. S-a stins din viață profesorul Adalbert Meheș - 11 ore în urmă
Aducere aminte: În satele maramureșene, de Sfântul Ioan, se organiza Vergelul
De Sfântul Ioan, 7 ianuarie, în satele maramureșene se organiza marea petrecere de seară numită Vergel.
Potrivit Centrului Culturii Tradițioale Maramureș, feciorii băgau muzicanţii, fiecare contribuind cu o sumă de bani, din care se cumpărau lemnele de foc, se plăteau muzicanţii, se cumpăra ţuica, lumânări, toate cele trebuincioase vergelului. În unele sate din Chioar, odinioară, muzicantul era angajat de gazda şezătorii şi era plătit prin munci prestate la „claca pe danţ”.
Tinerii duc cu toţii de mâncare și băutură de acasă, pe care o mănâncă în comun, fete și feciori laolaltă, uneori părinții lor asistând de pe margine, alteori în unele zile, prinzându-se chiar și cei mai în vârstă în dans. Fata participă doar însoțită de către feciorul care a învitat-o și a cerut-o în prealabil de la părinții acesteia.
„Api la Vergel strigau feciorii:
Spusu-ţ-am, mândruţă spus,
La cules de cucuruz,
Să nu dormi cu fundu-n sus,
Că te-a puşca puricele
Şi ţ-a creşte pânticele.
Feciorii ducéu horinca şi fetele câte 12 plăcinte. Fieşcare plăcintă era cu jumere de cârnaţi. Meréu maicile fetelor noaptea şi le ducéu plăcinte. Meréu şi api’ băgau mesă, mâncau, strâgau, să veseléu” (Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 44-45).
Danțul comporta puternice valențe maritale. Trimiterea fetei în danț însemna acordul părinților, consensul lor că propria fiică e de măritat. În general întrarea în horă însemna intrarea în rândul fetelor care pot candida la măritat. Din acest moment, feciorii „o bagă în seamă”.
De la Palaga Grigor din Oncești, aflăm că se juca și jucau Sârba, de la 1 la 10:
„Frunză verde de briboi,
Hai la Sârba să dăm doi
Și nainte și napoi.
Frunză verde a rătiții
Hai la Sârba și-om da tri.
Frunză verde de măr acru,
Hai la Sârba să dăm patru.
Pogonici, pogonici,
Hai la Sârba să dăm cinci.
Pomu mândru cu cireșe
Hai la Sârba să dăm șesă [șase].
Măieran mândru la clop,
Hai la Sârba să dăm opt.
Astă noapte o pticat [picat] roua,
Hai la Sârba să dăm nouă.
Pârâuaș cu apă răce,
Hai la Sârba să dăm zăce.
Hai la Sârba măi, băieți
Care vreți, care puteți,
Care numa rămâneți
Și vă liptiți [lipiți] de păreți.”
Foto: Felician Săteanu














