Vremea exactă în Maramureș, sâmbătă, 23 septembrie - 12 ore în urmă
Au fost premiați cei 12 păstrători și transmițători ai patrimoniului cultural imaterial care au obținut titlu onorific de “Tezaur Uman Viu” 2023 - 17 ore în urmă
Bucurie creștină de „Nașterea Maicii Domnului”: Biserica Ortodoxă Apșa de Mijloc, în mare sărbătoare; Părintele Iurii Alb, aniversare a activității - 17 ore în urmă
Sărbătoare mare în Poiana Botizii, Băiuț: Biserica de lemn din sat, o bijuterie arhitecturală de secol 19 în stil maramureșean, își serbează hramul - 17 ore în urmă
Asociația „Salvați animalele” împlinește 15 ani; Cum va fi marcat în Baia Mare evenimentul - 17 ore în urmă
Uleiul de casă al familiei Pop: o poveste de gust și tradiție - 18 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi de viață pentru părinți cu privire la binele copilului, dacă află că a ajuns dependent de droguri - 18 ore în urmă
În Baia Mare: Concurs de triciclete, role și trotinete, pentru a marca Săptămâna Europeană a Mobilității - în urmă
Care este numărul minim/maxim de copii dintr-o grupă sau clasă, conform noii Legi a învățământului preuniversitar - în urmă
Femeile însărcinate au prioritate la toate casieriile - în urmă
Aducere aminte: În a doua zi de Paști se ținea joc prin sate
După ce ieșeau de la biserică, feciorii se duceau acasă, mâncau repede și coborau în sat, unde formau un grup care mergea după ceterași. Ajungând la ceteraș acasă, se cânta un pic acolo, își formau oleacă strigăturile, că după șapte săptămâni de post în care nu se cântă, îi nevoie de un pic de practică.
Apoi, feciorii îi luau pe ceterași și coborau cu ei horind și strigând, să audă fetele și babele că începe jocul. După ce ajungeau la locul jocului, prima dată jucau de băut și bărbătesc, până veneau fetele. Aici își dădeau greața cei care intrau în joc pentru prima dată, până nu venea lumea să-i vadă. Fetele se formau în grupuri și plecau spre joc. Când ajungeau, șeful îi făcea semn la ceteraș să zică de învârtit ca să joace fetele. Aici se bagă prima dată fata în joc și este jucată de către drăguț, ori de vreun neam. Dacă nu are nici drăguț, nici neam fecior, mamele mai arvonesc câte un fecior să le joace fata.
Și pentru feciori este foarte dificil: dacă nu are drăguță sau o fată pe care să o joace, atunci, cei cu mai mare experiență iau fetele și le joacă o învârtită și după aceea, le-o dă la cei tineri să joace…
Jocul ține până la asfințitul soarelui, când fetele trebuie să plece acasă. Câțiva dintre feciori plecau cu ceterașul și se înțelegeau dacă fac și băută, dar de Paști, dacă este joc, în mod sigur este și băută.
Sursa – Centrul Culturii Tradiționale Maramureș (din Memoria Ethnologica, Paștile și Jocul satului în Poienile Izei, Colecția Ioan Pop)
Foto – Felician Săteanu