208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 10 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 13 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 14 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 17 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 18 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 19 ore în urmă
Aducere aminte: În a doua zi de Paști se ținea joc prin sate
După ce ieșeau de la biserică, feciorii se duceau acasă, mâncau repede și coborau în sat, unde formau un grup care mergea după ceterași. Ajungând la ceteraș acasă, se cânta un pic acolo, își formau oleacă strigăturile, că după șapte săptămâni de post în care nu se cântă, îi nevoie de un pic de practică.
Apoi, feciorii îi luau pe ceterași și coborau cu ei horind și strigând, să audă fetele și babele că începe jocul. După ce ajungeau la locul jocului, prima dată jucau de băut și bărbătesc, până veneau fetele. Aici își dădeau greața cei care intrau în joc pentru prima dată, până nu venea lumea să-i vadă. Fetele se formau în grupuri și plecau spre joc. Când ajungeau, șeful îi făcea semn la ceteraș să zică de învârtit ca să joace fetele. Aici se bagă prima dată fata în joc și este jucată de către drăguț, ori de vreun neam. Dacă nu are nici drăguț, nici neam fecior, mamele mai arvonesc câte un fecior să le joace fata.
Și pentru feciori este foarte dificil: dacă nu are drăguță sau o fată pe care să o joace, atunci, cei cu mai mare experiență iau fetele și le joacă o învârtită și după aceea, le-o dă la cei tineri să joace…
Jocul ține până la asfințitul soarelui, când fetele trebuie să plece acasă. Câțiva dintre feciori plecau cu ceterașul și se înțelegeau dacă fac și băută, dar de Paști, dacă este joc, în mod sigur este și băută.
Sursa – Centrul Culturii Tradiționale Maramureș (din Memoria Ethnologica, Paștile și Jocul satului în Poienile Izei, Colecția Ioan Pop)
Foto – Felician Săteanu