La mai bine de un an de la extinderea la nivel național a noii cărți electronice de identitate, datele permit deja o primă imagine asupra modului în care documentul a fost adoptat în România. Nu este vorba despre o concluzie privind avantajele sau dezavantajele noului sistem, ci despre cifre: câte documente au fost emise, câți oameni aleg varianta cu cip și unde este preferată mai mult cartea simplă.
Până la începutul lunii august 2026 fuseseră emise peste 2,36 milioane de cărți electronice de identitate. Numărul este considerabil mai mic decât ținta inițială de 5 milioane de CEI, prevăzută pentru finanțarea din PNRR. Diferența trebuie însă privită și în contextul calendarului de implementare. Cartea electronică a început ca proiect-pilot în Cluj încă din 2021, dar extinderea efectivă în București și apoi în întreaga țară s-a produs abia în aprilie-mai 2025, mai târziu decât fusese prevăzut inițial.
Între timp, ținta din PNRR a fost modificată. De la cele 5 milioane de documente prevăzute inițial s-a trecut mai întâi la 3,5 milioane, iar în forma revizuită în august 2026 jalonul a ajuns la 2,1 milioane de cărți electronice de identitate. Această nouă țintă fusese deja depășită la începutul lunii august. S-a modificat și finanțarea. Pentru emiterea gratuită a CEI, forma revizuită a PNRR prevede 29,4 milioane de euro, față de aproximativ 70 de milioane de euro prevăzute inițial pentru cele 5 milioane de documente. Diferența depășește 40 de milioane de euro, bani pe care România i-a pierdut.
Cifrele privind opțiunea cetățenilor oferă însă o perspectivă diferită. Potrivit datelor analizate de Profit.ro pentru perioada 20 martie 2025 – 20 iulie 2026, aproximativ 92% dintre persoanele care și-au reînnoit actul sau și-au făcut pentru prima dată o carte de identitate au ales varianta electronică. Aproximativ 8% au optat pentru cartea de identitate simplă, fără cip.
Prin urmare, faptul că totalul CEI emise este mai mic decât estimarea inițială nu poate fi pus doar pe seama refuzului cetățenilor. Statistic, dintre cei care au ajuns efectiv să aleagă între cele două variante în perioada analizată, majoritatea au preferat documentul electronic. Întârzierea extinderii sistemului și modificarea succesivă a țintelor PNRR fac parte, de asemenea, din explicația diferenței dintre estimările inițiale și numărul actual de documente.
Există însă diferențe importante de la un județ la altul. Cele mai ridicate procente ale celor care au ales cartea de identitate simplă, fără cip, au fost înregistrate în Tulcea – 19,14%, Argeș – 16,51%, Ialomița – 16,10% și Buzău – 15,54%. La celălalt capăt al clasamentului se află Harghita, unde numai 1,36% dintre noile documente au fost cărți simple, urmată de Mureș – 2,44% și Covasna – 2,85%. În București, procentul celor care au optat pentru documentul fără cip a fost de 8,75%.
Cifrele arată diferențele regionale, dar nu explică singure motivele pentru care oamenii aleg una dintre variante. Din datele disponibile nu se poate stabili că o anumită caracteristică demografică, culturală sau politică este cauza directă a acestor diferențe.
Implementarea CEI a adus și unele situații practice noi. Spre deosebire de cartea de identitate simplă, adresa de domiciliu nu este tipărită pe CEI, ci este înscrisă electronic. Avantajul tehnic este că adresa poate fi schimbată fără emiterea unui nou document. În același timp, au existat situații în care unele instituții nu dispuneau încă de mijloacele necesare pentru citirea informației și le solicitau cetățenilor documente suplimentare privind domiciliul.
Pentru citirea datelor a fost pusă la dispoziție și aplicația oficială RO CEI Reader, care poate funcționa pe telefoanele dotate cu NFC. Existența unei asemenea aplicații nu înseamnă însă că datele din carte pot fi citite pur și simplu de la distanță de orice persoană. Potrivit informațiilor oficiale ale MAI, accesul la date necesită prezența fizică a documentului și informații din zona MRZ, iar datele biometrice beneficiază de un nivel suplimentar de protecție și pot fi accesate numai de terminale autorizate.
Cele două documente rămân diferite și prin funcționalitate. Cartea de identitate simplă nu conține cip, are domiciliul tipărit pe verso și poate fi folosită pentru identificare în România, dar nu are funcțiile electronice ale CEI și nu poate fi utilizată ca document de călătorie în afara țării.
Actualele cărți de identitate nu dispar imediat. Trecerea la noul format se face treptat, iar perioada de tranziție se întinde până în august 2031.
Privite împreună, datele descriu o situație mai nuanțată decât simpla împărțire între cei care acceptă și cei care refuză documentul electronic. România a emis mult mai puține CEI decât prevedea ținta inițială, iar finanțarea europeană destinată acestei componente a fost redusă. În același timp, dintre cetățenii care au avut efectiv de ales un nou tip de act, aproximativ nouă din zece au optat pentru varianta electronică.
Este, deocamdată, fotografia statistică a unei schimbări aflate încă în desfășurare.
Sursa FOTO: arhivă
Vasile Petrovan
Citește și:
Maramureșenii de pretutindeni se întâlnesc la Baia Mare. Prima Convenție Maramureșeană pune în discuție viitorul județului
