Copiii Ansamblului „Florile Chioarului” din Săcălășeni, vizitați de Moș Nicolae - 2 minute în urmă
„Întâlnire între prietenii naturii”: Educație ecologică prin joc și culoare la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza“ din Baia Mare - 17 minute în urmă
Daruri de la Moș Nicolae pentru copiii din Tăuții Măgherăuș - 21 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când vina organizează emoția - 40 minute în urmă
Start oficial pentru PROALL, un proiect transfrontalier România–Ucraina pentru intervenții la incendii - 1 oră în urmă
Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 2) - 3 ore în urmă
Campania Națională de Colectă de Crăciun: Băimărenii sunt invitați să doneze alimente pentru cei aflați în nevoie - 3 ore în urmă
20 de ani de American Spaces la American Corner Baia Mare - 3 ore în urmă
Reamenajarea spațiului de studiu al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare - 3 ore în urmă
Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare organizează concurs pentru funcția de manager - 3 ore în urmă
Sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Mântuitorului
Cu Duminica Floriilor – a Intrării în Ierusalim a Domnului – începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Sărbătoarea Intrării Mântuitorului Hristos în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti) – scrie Agerpres.
Sfântul Apostol Ioan arată în Evanghelia sa că Mântuitorul Hristos a avut trei veniri la Ierusalim. Prima dintre ele a fost în anii 27-28, atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului. În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa. Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30. A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).















