Astăzi se împlinesc 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956

În urmă cu 70 de ani, în timp ce la Budapesta izbucnea Revoluția anticomunistă din 23 octombrie 1956, vestea revoltei începea să ajungă și în nordul României, unde autoritățile comuniste urmăreau cu îngrijorare reacțiile populației. Documente păstrate în arhive și cercetări istorice publicate ulterior arată că evenimentele din Ungaria au provocat discuții, nemulțumiri și manifestări de opoziție inclusiv în Baia Mare, Sighetu Marmației, Baia Sprie și alte localități din regiune. Unele reacții s-au limitat la comentarii făcute între cunoscuți, în timp ce altele au atras intervenția Securității și condamnări grele.

În 1956, Baia Mare era centrul administrativ al unei regiuni mult mai întinse decât actualul județ Maramureș, care cuprindea și teritoriile Sătmarului, Oașului și alte zone din nord-vestul României. Informațiile despre revoluție ajungeau în special prin intermediul radioului, iar cei care înțelegeau limba maghiară puteau urmări direct emisiunile transmise de la Budapesta. Mulți locuitori se informau însă din presa și radioul controlate de autoritățile române, care prezentau revolta drept o acțiune contrarevoluționară. În acest timp, organele de Securitate au început să raporteze conducerii regionale inclusiv cazurile în care mai multe persoane se adunau pentru a asculta împreună știrile din Ungaria.

Într-un studiu bazat pe documente ale fostului Comitet Regional de Partid Baia Mare, istoricul Béla Balogh consemnează numeroase asemenea episoade. Rapoartele din 25 octombrie menționau deja reacții considerate amenințătoare de autorități la Sighetu Marmației, Șomcuta Mare și Baia Mare. În zilele următoare, conducerea regională primea informații despre nemulțumirile angajaților din întreprinderile industriale, inclusiv de la combinatul din Ferneziu și de la fostele uzine Phoenix, dar și ale unor medici din spitalele din Baia Mare și Sighet, care reclamau nivelul salariilor. Situația din Ungaria devenise astfel un subiect de discuție într-o regiune în care existau deja nemulțumiri legate de condițiile de muncă și de nivelul de trai.

Nici elevii nu au rămas în afara atenției Securității. Un raport din 1 noiembrie 1956 consemna că elevi ai Școlii Medii Tehnice din Baia Mare vorbeau critic despre regimul comunist și prezența trupelor sovietice, exprimându-și dorința unei vieți mai bune. La Coltău, tineri care se adunau în jurul aparatului de radio din sediul cooperativei discutau despre posibilitatea ca revolta din Ungaria să se extindă și în România. În același timp, la Baia Sprie, în noaptea de 27 spre 28 octombrie, pe pereții unor clădiri, inclusiv în apropierea gării și a unei baze sportive, au apărut inscripții împotriva comuniștilor, iar asemenea mesaje au fost semnalate din nou în luna noiembrie.

Documentele arată că nemulțumirile nu erau limitate la o singură comunitate sau categorie socială. În zona Sighetului, la Oncești, un localnic a refuzat să se conformeze obligațiilor privind predarea produselor agricole către stat, exprimându-și convingerea că acest sistem urma să fie desființat. La Sat-Șugatag, locuitorii au continuat să se împotrivească reprezentanților autorităților care urmăreau colectarea cotelor agricole, inclusiv după intervenția militară sovietică din Ungaria. În mediul industrial, muncitorii din Ferneziu au contestat relatările presei comuniste despre evenimentele de la Budapesta, iar în fostele uzine Phoenix din Baia Mare au fost descoperite, spre sfârșitul lunii noiembrie, noi inscripții împotriva regimului.

Unul dintre cele mai grave episoade consemnate de cercetările istorice s-a petrecut la Baia Mare, în noaptea de 6 noiembrie 1956. Un grup cunoscut în dosarele de anchetă sub denumirea „Popescu zis Guvernator” a încercat să întrerupă legăturile telefonice ale unor instituții importante, printre care Comitetul Regional de Partid, Sfatul Popular Regional, gara și structurile Securității. Acțiunea a reușit doar parțial, dar a provocat îngrijorare în rândul autorităților. În urma anchetelor și proceselor, Virgil Pop a primit, în apel, o condamnare de 25 de ani de închisoare, Sándor Rácz a fost condamnat la 20 de ani, Ioan Pop la 18 ani, iar alte persoane au primit pedepse cuprinse între 7 și 16 ani. Valeria Botoș, care cunoștea pregătirile grupului, a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru nedenunțare.

Aceste informații provin din cercetări efectuate asupra documentelor fostelor structuri comuniste, păstrate la Arhivele Naționale din Maramureș. O contribuție importantă la cunoașterea perioadei aparține și cercetătoarei Adriana Coroian, autoarea studiului „Percepția populației din regiunea Baia Mare asupra revoluției maghiare din 1956”, publicat în revista de specialitate „Marmatia”, în anul 2007. Trebuie avut în vedere că multe dintre mărturiile referitoare la reacțiile populației au fost consemnate de organele de represiune, astfel încât formulările și acuzațiile din rapoarte trebuie înțelese în contextul politic al vremii, nu preluate automat drept relatări imparțiale.

Revoluția începută la Budapesta în 23 octombrie a fost înăbușită de intervenția militară sovietică declanșată la 4 noiembrie 1956, dar urmările sale au depășit granițele Ungariei. În România, studenții din Timișoara, București și Cluj au organizat sau au încercat să organizeze manifestări de solidaritate, iar numeroși participanți au fost arestați, condamnați ori exmatriculați. În Maramureș, documentele păstrate surprind o realitate diferită de imaginea unei regiuni complet lipsite de reacții: oameni care discutau despre libertate, elevi care contestau prezența sovietică, muncitori nemulțumiți și cetățeni care îndrăzneau să se împotrivească autorităților.

Memoria acestor evenimente este păstrată astăzi și la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației. În 2006, la împlinirea a 50 de ani de la revoluție, instituția a inaugurat o sală dedicată evenimentelor din Ungaria, realizată în colaborare cu Institutul Istoriei Revoluției din 1956 de la Budapesta. Expoziția reconstituie desfășurarea revoltei, intervenția trupelor sovietice și tragedia victimelor, oferind vizitatorilor posibilitatea de a înțelege unul dintre momentele decisive ale istoriei europene postbelice.

Împlinirea a 70 de ani de la Revoluția ungară din 1956 este marcată în Maramureș printr-o serie de manifestări comemorative organizate în perioada 23–25 octombrie. Potrivit programului anunțat de UDMR Maramureș, astăzi, 23 octombrie, de la ora 18:00, la Casa Maghiară Hollósy din Sighetu Marmației va fi proiectat filmul Megáll az idő (Timpul se oprește, 1982), în regia lui Péter Gothár, o producție care evocă atmosfera societății ungare după înăbușirea revoluției. Tot astăzi, de la aceeași oră, în sala de conferințe a bisericii romano-catolice din Baia Sprie, publicul va putea urmări filmul Mansfeld (2006), inspirat din povestea unui tânăr devenit victimă a represiunii comuniste. Manifestările vor continua sâmbătă, 24 octombrie, la Casa Teleki din Baia Mare, iar duminică, 25 octombrie, este programat un spectacol comemorativ dedicat evenimentelor din 1956 și memoriei celor care au avut de suferit în urma revoluției.

Surse informare și FOTO: Béla Balogh, Az 1956-os magyarországi forradalom visszhangja az egykori Nagybánya tartomány területén, în Szabolcs-Szatmár-Beregi Levéltári Évkönyv, vol. XXI, pp. 47–60 / Adriana Coroian, Percepția populației din regiunea Baia Mare asupra revoluției maghiare din 1956, în Marmatia, IX/2, 2007, pp. 117–123 / Fortepan / Memorialul Sighet / UDMR Maramureș – programul manifestărilor comemorative.

Vasile Petrovan

Citește și: