Declarațiile de astăzi a vicepremierului Oana Gheorghiu au pus pe masă o imagine dură a economiei românești. S-a vorbit de pierderi mari, de ordinul miliardelor, într-un sistem format din peste 1500 de companii de stat. Ideea centrală transmisă este că statul nu mai poate continua în același mod și că este nevoie de măsuri radicale. Este un mare adevăr, dar problema este felul în care a fost construit acest discurs. Când totul este prezentat aproape exclusiv prin pierderi și eșec, apare inevitabil întrebarea dacă nu cumva direcția finală era deja conturată din start, adică deschiderea către vânzare, sub forma listării la bursă.
Pentru că exact aici a ajuns discuția. În același pachet de analiză, vicepremierul a vorbit despre listarea unor companii importante ale statului, adică despre vânzarea unor pachete de acțiuni către piață. Chiar dacă oficial se spune că statul ar păstra controlul majoritar, pentru mulți oameni asta înseamnă tot o formă de cedare treptată a controlului. Este de fapt o vânzare. Pe bucăți.
Lista companiilor vizate este una grea, nu marginală:
- CEC Bank – unde statul deține 100%
- Compania Națională Aeroporturi București – aprox. 5,5 miliarde lei evaluare
- Administrația Porturilor Maritime Constanța – aprox. 1,45 miliarde lei
- Salrom – aprox. 616 milioane lei
- Loteria Română – 100% stat
- Imprimeria Națională – 100% stat
- Cuprumin (Roșia Poieni)
- Uzina Mecanică Cugir
- Poșta Română – aprox. 697 milioane lei
Acestea nu sunt companii obișnuite. Sunt active strategice sau cu rol public direct, unele dintre ele esențiale pentru economie sau infrastructură. Din acest punct de vedere, reacțiile critice nu sunt surprinzătoare. Unii văd în acest proces o reformă necesară. Alții văd ceva mult mai simplu și mai dur, adică începutul unui nou val de ieșire a statului din economie, după ce în ultimele decenii deja s-au pierdut multe alte active. De aici vine și suspiciunea care circulă acum în spațiul public. Se pare că nu vorbim doar despre corectarea unor probleme, ci despre împingerea unei direcții în care statul rămâne tot mai puțin implicat în propriile sale companii.
Chiar dacă oficial se vorbește despre eficiență și modernizare, pentru mulți oameni mesajul sună altfel. Întâi se arată cât de gravă este situația, apoi se propune o soluție care implică vânzarea parțială a ceea ce a mai rămas. Iar într-o țară în care deja au fost privatizate sau cedate multe active importante, această discuție nu mai pare teoretică. Este una sensibilă, care atinge direct încrederea oamenilor în modul în care este gestionat patrimoniul statului. În final, rămâne o întrebare simplă, dar apăsătoare: este vorba doar despre reformă și eficiență sau …. despre altceva?
Sursa FOTO: Captură Guvernul României
Vasile Petrovan
Citește și:
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, vine mâine în Maramureș
