Statul român și birul pus pe omenie - 2 ore în urmă
Cosmin Cozma, maramureșeanul care a transformat cadoul primit de la bunic în performanță internațională în creșterea iepurilor de rasă - 3 ore în urmă
Avalanșa din 18 ianuarie 2004 și riscurile de azi pe munte - 4 ore în urmă
Cum la primul val serios de frig, mitul independenței energetice se topește. - 5 ore în urmă
„Bucuria zăpezii”: Concursul de săniuș de la Ciolt și-a desemnat câștigătorii - 6 ore în urmă
Trump face un pas surprinzător invitând România în noul Consiliu pentru Pace - 6 ore în urmă
Turneul de pricesne al Paulei Hriscu va trece și prin Baia Mare - 8 ore în urmă
Fenomenul mamelor minore: În Maramureș, peste 100 de cazuri pe an - 8 ore în urmă
Vrei să lucrezi în domeniul medical? Crucea Roșie Maramureș te ajută să faci primul pas - 8 ore în urmă
Copiii și părinții din Giulești, invitați diseară la săniuș - 8 ore în urmă
Avalanșa din 18 ianuarie 2004 și riscurile de azi pe munte
18 ianuarie 2004. O zi care a rămas întipărită în mintea celor care iubesc muntele. În Valea Morarului, pe traseul de 17 kilometri dintre Diham și Vârful Omu, o avalanșă a schimbat viața a opt oameni. Șapte dintre ei erau sportivi pasionați, pregătiți pentru Campionatul național de schi-alpinism. Trei au scăpat, dar ceilalți cinci nu s-au mai întors niciodată acasă. Mike Csaba, Blaga Istvan, Cosmin Conuț, Dorel Jercan și Buzasi Zoltan, sunt nume care astăzi reprezintă o lecție dură despre respectul pe care trebuie să-l avem față de munte.
Această tragedie nu e doar o amintire. Ea e un semnal că natura nu iartă nepăsarea și că pasiunea fără pregătire poate costa viața. Nu contează cât ești de puternic sau experimentat, când stratul de zăpadă se mișcă sub tine, totul se schimbă într-o clipă.
Și iată că exact 22 de ani mai târziu, munții Maramureșului și Rodnei transmit același mesaj. Salvamont Maramureș avertizează: strat de zăpadă de până la 1,5 metri, avalanșe recente de mari dimensiuni și o creastă încărcată care poate declanșa noi prăbușiri. Oricine se aventurează fără echipament și experiență reală riscă să fie prins exact ca sportivii din 2004.
Aici intervine lecția moralizatoare. Pasiunea pentru munte trebuie să fie însoțită de respect, cunoștințe și echipament adecvat. Kit-ul de avalanșă, sondă, lopată, DVA, folie de supraviețuire, termose cu ceai cald, lanterne și calorii de rezervă nu sunt mofturi, sunt singura șansă când natura se răzbună. Sunetele ciudate în zăpadă, cornișele periculoase și schimbările bruște de temperatură nu sunt avertismente de decor: sunt semnale reale de pericol.
Ce ne leagă pe toți, de la sportivii de performanță la turiștii de weekend, este respectul față de munte. Tragicul accident de acum 22 de ani și avertizarea Salvamont de azi ne arată același lucru, că muntele e frumos și generos, dar nu acceptă superficialitate sau inconștiență.
Și, poate, cel mai important mesaj e acesta: pasiunea și curajul nu țin loc de pregătire și respect. Cine ignoră aceste lecții riscă să plătească prețul cel mai scump. Așadar, înainte să pornești la drum, amintește-ți numele celor pierduți, ascultă avertismentele Salvamont și echipează-te corespunzător. Pentru că muntele, la fel ca viața, nu dă doi bani pe ignoranță.
Vasile Petrovan
















