Abuzul emoțional în cuplu se instalează treptat și acționează prin mecanisme psihologice ce pot fi greu de identificat în fazele inițiale. Rareori apare sub forma unor episoade ce ies în evidență chiar din prima. De cele mai multe ori, funcționează prin mici ajustări ale comportamentului zilnic, prin presiuni constante și prin modificarea treptată a raportului de putere dintre parteneri.
La baza acestui tip de relație se află dificultăți profunde de reglare emoțională și o nevoie crescută de control. Persoana care exercită abuzul caută stabilitate internă prin dominarea celuilalt, folosind gelozia, critica, inducerea vinovăției sau retragerea afectivă. Aceste comportamente ajung să fie confundate cu interesul, grija sau atașamentul intens. Procesul începe adesea cu observații aparent neimportante: remarci despre felul în care te îmbraci, despre oamenii cu care petreci timp sau despre deciziile pe care le iei. În timp, aceste intervenții capătă un caracter repetitiv și ajung să influențeze felul în care te raportezi la tine și la relație. Apare tendința de a cere validare pentru alegeri personale, de a anticipa reacțiile partenerului și de a ajusta comportamentul pentru a menține un echilibru fragil.
Abuzul emoțional afectează structura identitară a persoanei implicate. Încrederea în sine scade progresiv, capacitatea de decizie se diminuează, iar autonomia personală este înlocuită de conformare. Relația începe să funcționeze pe baza evitării conflictului, iar starea de tensiune devine constantă, chiar și în absența unui conflict deschis. Un element central al acestor relații este alternanța dintre episoadele de presiune psihologică și perioadele de aparentă apropiere. Scuzele, promisiunile, gesturile de reconciliere creează speranța unei schimbări, menținând implicarea emoțională. Această dinamică explică dificultatea de a ieși dintr-o relație abuzivă, chiar și atunci când impactul psihologic este evident. Abuzul emoțional poate apărea indiferent de vârstă, nivel de educație sau statut social.
Factorii de vulnerabilitate țin frecvent de experiențe anterioare în care limitele personale au fost încălcate sau de modele relaționale internalizate timpuriu. Persoanele implicate ajung să perceapă relația ca fiind „normală”, deoarece reperele inițiale au fost modificate treptat. În viața de zi cu zi, abuzul emoțional se manifestă printr-o serie de comportamente recurente:
– control asupra deciziilor personale și familiale;
– critică persistentă și discreditarea opiniilor;
– inducerea sentimentului de vinovăție;
– suspiciune constantă și monitorizare;
– izolare progresivă față de rețeaua socială;
– presiune în sfera intimității;
– instabilitate emoțională cu impact asupra climatului relațional.
Efectele se acumulează în timp și influențează funcționarea psihologică pe termen lung. Apar dificultăți de concentrare, scăderea stimei de sine, anxietate persistentă și o percepție distorsionată asupra propriei valori. Relația devine cadrul principal de raportare, iar ieșirea din acest tipar pare din ce în ce mai greu de realizat. În contextul cultural românesc, violența emoțională rămâne frecvent trecută cu vederea. Presiunile sociale, rușinea și responsabilitatea percepută față de familie contribuie la menținerea unor relații profund disfuncționale. Consecințele depășesc cadrul cuplului, deoarece modelele relaționale sunt preluate și replicate de generațiile următoare. Înțelegerea mecanismelor abuzului emoțional reprezintă primul pas spre restructurarea relațională. Claritatea asupra dinamicii psihologice permite recâștigarea autonomiei și stabilirea unor limite funcționale.
Relațiile sănătoase se construiesc pe respect reciproc, responsabilitate emoțională și capacitatea ambilor parteneri de a tolera diferența.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Despre bullying și efectele lui psihologice
