Omul de știință american James D. Watson, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină și una dintre figurile centrale ale biologiei moderne, a încetat din viață la vârsta de 97 de ani. Moartea sa a fost confirmată de Laboratorul Cold Spring Harbor din New York, instituție pe care a condus-o timp de mai multe decenii.
Watson rămâne o personalitate emblematică, dar și controversată, în istoria științei. În anul 1953, alături de cercetătorul britanic Francis Crick, a reușit să descifreze structura în dublu helix a ADN-ului, descoperire care a deschis drumul către genetica modernă și către înțelegerea mecanismelor eredității. Realizarea le-a adus celor doi, împreună cu Maurice Wilkins, Premiul Nobel în 1962.
Cercetările lor s-au bazat parțial pe imaginile obținute de Rosalind Franklin, o cercetătoare de la King’s College, ale cărei contribuții au fost recunoscute pe deplin abia după moartea sa. Descoperirea structurii ADN-ului a fost considerată la vremea aceea una dintre cele mai mari revelații științifice ale secolului XX — „secretul vieții”, așa cum o numeau autorii.
Totuși, finalul carierei lui Watson a fost umbrit de declarații considerate rasiste și sexiste, care i-au adus o condamnare publică severă și pierderea tuturor titlurilor onorifice. În mai multe interviuri și apariții televizate, el a susținut opinii lipsite de fundament științific despre diferențele de inteligență între rase, afirmații pe care și-a cerut ulterior scuze, dar care i-au compromis definitiv reputația. În 2019, laboratorul Cold Spring Harbor i-a retras toate funcțiile onorifice, declarând că pozițiile sale sunt „reprobabile și nesusținute științific”.
Născut în Chicago, în aprilie 1928, James Watson a fost un copil prodigiu — la doar 15 ani a obținut o bursă la Universitatea din Chicago, unde și-a descoperit pasiunea pentru biologie moleculară și tehnicile de difracție a razelor X. Studiile l-au purtat apoi la Universitatea Cambridge, unde l-a întâlnit pe Crick și a început colaborarea care avea să schimbe lumea.
După câțiva ani petrecuți la Harvard, unde a predat biologie, Watson a preluat conducerea Laboratorului Cold Spring Harbor, transformându-l într-un centru de cercetare de talie mondială. Sub îndrumarea sa, institutul a devenit un pilon al geneticii moderne.
De-a lungul vieții, a publicat volume influente, printre care autobiografia științifică „The Double Helix” (Dubla elice), în care a relatat descoperirea ADN-ului într-un stil captivant, dar nu lipsit de controverse, mai ales în privința modului în care a portretizat-o pe Rosalind Franklin.
În 2014, Watson a devenit primul laureat Nobel în viață care și-a vândut medalia Nobel – un gest simbolic prin care spunea că își recunoaște izolarea din comunitatea științifică. Medalia, cumpărată la licitație pentru 4,8 milioane de dolari de un filantrop rus, i-a fost ulterior returnată.
Moștenirea științifică a lui James Watson rămâne uriașă, în ciuda controverselor care i-au marcat ultimii ani. Descoperirea structurii ADN-ului a revoluționat biologia, medicina și genetica, deschizând drumul către secvențierea genomului uman și terapiile genetice de azi. În ciuda omului imperfect, contribuția sa la cunoaștere rămâne una dintre pietrele de temelie ale științei moderne.
Vasile Petrovan
