Lecții de la polițiști pentru elevi - 9 ore în urmă
Cercetare etnografică în Săpânța: 96 de ani de amintiri și tradiții păstrate de Anuța Ștețca - 9 ore în urmă
S-a stabilit clasamentul final al fazei județene a Campionatului Național pentru juniori 4 - 10 ore în urmă
Președinta ICCJ, Lia Savonea, susține că și-a pierdut independența - 11 ore în urmă
Aproape 60 de mașini verificate într-o singură zi în Sighet - 11 ore în urmă
Activitate educațional-culinară la Școala Gimnazială Specială Baia Mare: elevii au avut parte de lecții de matematică și limba română cu ajutorul gastronomiei - 11 ore în urmă
Crucea Roșie Română- Filiala Maramureș organizează cursuri de prim ajutor dedicate părinților, din luna martie - 12 ore în urmă
18 februarie 1990, începuturile violențelor politice post-revoluționare - 12 ore în urmă
Ce cred românii despre suveranitate și Uniunea Europeană - 13 ore în urmă
Încep lucrările pentru amplasarea a 46 de stații de reîncărcare pentru autovehicule electrice în Baia Mare - 13 ore în urmă
21 septembrie 1955 – S-a născut Ducu Bertzi
În 21 septembrie 1955, la Sighetu Marmației, se năștea Ducu Bertzi, unul dintre cei mai apreciați cantautori și promotori ai folclorului românesc contemporan. Crescut într-un ținut cu tradiții puternice, el avea să îmbine în creația sa sonoritățile autentice maramureșene cu poezia folk-ului românesc.
Debutul său pe o scenă recunoscută s-a produs în anul 1976, la Baia Mare, unde vocea caldă și stilul său distinct au atras atenția publicului. Consacrarea a venit câțiva ani mai târziu, în toamna lui 1979, odată cu lansarea cântecului devenit emblematic „Când s-o-mpărțit norocul”, interpretat în cadrul manifestărilor Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu.
Activitatea sa în Cenaclul Flacăra, între 1979 și 1985, i-a consolidat reputația de artist sensibil, capabil să aducă în fața publicului nu doar melodii folk, ci și valori și tradiții culturale. Ducu Bertzi a rămas de-a lungul deceniilor un nume de referință al muzicii românești, purtând mereu în cântecele sale rădăcinile maramureșene.
Vasile Petrovan















