Polițiști de frontieră ai sectorului Sarasău, instruiți în acordarea primului ajutor - 46 minute în urmă
Comunitatea se reunește la ediția a III-a a „Jocului în Groși” - 1 oră în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Neputința omului și puterea lui Dumnezeu – meditație la Duminica a VII-a după Rusalii - 2 ore în urmă
„De-a Arheologia”: călătorie în lumea ceramicii pentru copiii din Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Descoperă Casa Muzeu Etnografic din Rogoz, „muzeul viu” al Țării Lăpușului - 3 ore în urmă
Academia Micilor Polițiști în Baia Mare: Copiii sunt invitați să descopere meseria de polițist - 4 ore în urmă
Bunătatea nu are vârstă: Micuța Petra din Baia Mare și-a donat părul pentru a aduce speranță unei paciente oncologice - 5 ore în urmă
Școala de Vară Merișor: experiențe educative și distractive pentru copiii din Maramureș - 7 ore în urmă
Expoziția „Noblețea marginii”, vernisată la Vișeu de Sus; Heraldica familiilor nobiliare maramureșene, reinterpretată artistic de Ioan Borlean - 8 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXII) - 8 ore în urmă
De ce a ascuns Iohannis cheltuielile pentru zborurile private?
Administrația Prezidențială a făcut publice costurile zborurilor efectuate de fostul președinte Klaus Iohannis, dezvăluind sume considerabile cheltuite pe transportul aerian. În al doilea mandat, nota de plată pentru avioanele private a ajuns la nu mai puțin de 15 milioane de euro, o sumă care ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost gestionate aceste fonduri.
Printre cele mai costisitoare deplasări se numără vizita în America Latină, pentru care s-au plătit 1,5 milioane de euro, și turneul în Asia, cu un cost de 1,4 milioane de euro. Anul 2023 a fost de departe cel mai scump, cu cheltuieli de peste 7,3 milioane de euro doar pentru transportul aerian – o sumă deloc neglijabilă, mai ales având în vedere că a fost și anul cu cele mai multe călătorii oficiale.
În cei zece ani de mandat, Klaus Iohannis a efectuat 193 de deplasări externe, toate realizate cu avionul. Iată o defalcare a costurilor anuale pentru aceste zboruri:
- 2015: 25 de zboruri, cost total de 6,6 milioane de lei (aproximativ 1,3 milioane de euro)
- 2016: 20 de zboruri, cost total de 5,1 milioane de lei (1,02 milioane de euro)
- 2017: 16 zboruri, cost total de 5,6 milioane de lei (1,13 milioane de euro)
- 2018: 17 zboruri, cost total de 4,9 milioane de lei (980.000 de euro)
- 2019: 21 de zboruri, cost total de 9,3 milioane de lei (1,87 milioane de euro)
- 2020: 9 zboruri, cost total de 3,1 milioane de lei (620.000 de euro) – anul pandemiei, cu summituri preponderent online
- 2021: 16 zboruri, cost total de 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro)
- 2022: 20 de zboruri, cost total de 13,7 milioane de lei (2,7 milioane de euro)
- 2023: 26 de zboruri, cost total de 36,4 milioane de lei (7,3 milioane de euro)
- 2024: 22 de zboruri, cost total de 20,9 milioane de lei (4,2 milioane de euro)
- 2025: 1 zbor, cost total de 600.000 de lei (120.500 de euro)
O mare parte dintre zborurile efectuate de Klaus Iohannis au avut ca destinație Bruxelles și alte orașe din Belgia, unde a participat la reuniunile Consiliului European. Deși astfel de deplasări sunt firești pentru un șef de stat, frecvența lor ridicată și costurile aferente nu motivează necesitatea unor cheltuieli atât de mari.
În contextul cererilor tot mai insistente pentru transparență, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că Administrația Prezidențială va publica în perioada următoare toate cheltuielile instituției din anii precedenți. Această decizie vine după ce Klaus Iohannis a refuzat în repetate rânduri să ofere detalii despre sumele alocate transportului aerian, invocând caracterul clasificat al acestor informații.
Publicarea cheltuielilor pentru zborurile private ale fostului președinte Klaus Iohannis a stârnit primele reacții politice. Elena Lasconi (USR), candidată la alegerile prezidențiale, a catalogat situația drept „o aberație pe care România nu trebuie să o repete”, în timp ce independentul Nicușor Dan a subliniat necesitatea transparenței. De partea sa, AUR susține că liderul partidului, George Simion, ar fi fost cel care l-a determinat pe președintele interimar Ilie Bolojan să desecretizeze informațiile.
Vasile Petrovan


















