Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare a găzduit Târgul de Crăciun „Povești lângă bradul de Crăciun”- ediția a III-a - 36 minute în urmă
Băimăreanca Lotti Dărăbuș a reprezentat România la Festivalul Internațional „Riga Symphony” desfășurat în Letonia - 1 oră în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte - 2 ore în urmă
Mara Popov de la Insieme Music School a câștigat Marele Trofeu și Trofeul secțiunii Pop Românesc în cadrul Festivalului Național de Interpretare „Cântul Banatului” din Timiș - 2 ore în urmă
Premiul I al concursului “De Nașterea Domnului”, câștigat de elevii Liceului „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 2 ore în urmă
Taina Sfântului Maslu a fost săvârșită la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare - 2 ore în urmă
Poliția Locală Baia Mare atrage atenția asupra folosirii articolelor pirotehnice - 3 ore în urmă
Magia Crăciunului, adusă pe scenă la Concertul caritabil din Tăuții Măgherăuș - 4 ore în urmă
14 decembrie – un an de la trecerea la cele veșnice a lui Mircea Diaconu - 5 ore în urmă
Prognoză meteo Maramureș – 14 decembrie 2025 - 6 ore în urmă
De ce a ascuns Iohannis cheltuielile pentru zborurile private?
Administrația Prezidențială a făcut publice costurile zborurilor efectuate de fostul președinte Klaus Iohannis, dezvăluind sume considerabile cheltuite pe transportul aerian. În al doilea mandat, nota de plată pentru avioanele private a ajuns la nu mai puțin de 15 milioane de euro, o sumă care ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost gestionate aceste fonduri.
Printre cele mai costisitoare deplasări se numără vizita în America Latină, pentru care s-au plătit 1,5 milioane de euro, și turneul în Asia, cu un cost de 1,4 milioane de euro. Anul 2023 a fost de departe cel mai scump, cu cheltuieli de peste 7,3 milioane de euro doar pentru transportul aerian – o sumă deloc neglijabilă, mai ales având în vedere că a fost și anul cu cele mai multe călătorii oficiale.
În cei zece ani de mandat, Klaus Iohannis a efectuat 193 de deplasări externe, toate realizate cu avionul. Iată o defalcare a costurilor anuale pentru aceste zboruri:
- 2015: 25 de zboruri, cost total de 6,6 milioane de lei (aproximativ 1,3 milioane de euro)
- 2016: 20 de zboruri, cost total de 5,1 milioane de lei (1,02 milioane de euro)
- 2017: 16 zboruri, cost total de 5,6 milioane de lei (1,13 milioane de euro)
- 2018: 17 zboruri, cost total de 4,9 milioane de lei (980.000 de euro)
- 2019: 21 de zboruri, cost total de 9,3 milioane de lei (1,87 milioane de euro)
- 2020: 9 zboruri, cost total de 3,1 milioane de lei (620.000 de euro) – anul pandemiei, cu summituri preponderent online
- 2021: 16 zboruri, cost total de 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro)
- 2022: 20 de zboruri, cost total de 13,7 milioane de lei (2,7 milioane de euro)
- 2023: 26 de zboruri, cost total de 36,4 milioane de lei (7,3 milioane de euro)
- 2024: 22 de zboruri, cost total de 20,9 milioane de lei (4,2 milioane de euro)
- 2025: 1 zbor, cost total de 600.000 de lei (120.500 de euro)
O mare parte dintre zborurile efectuate de Klaus Iohannis au avut ca destinație Bruxelles și alte orașe din Belgia, unde a participat la reuniunile Consiliului European. Deși astfel de deplasări sunt firești pentru un șef de stat, frecvența lor ridicată și costurile aferente nu motivează necesitatea unor cheltuieli atât de mari.
În contextul cererilor tot mai insistente pentru transparență, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că Administrația Prezidențială va publica în perioada următoare toate cheltuielile instituției din anii precedenți. Această decizie vine după ce Klaus Iohannis a refuzat în repetate rânduri să ofere detalii despre sumele alocate transportului aerian, invocând caracterul clasificat al acestor informații.
Publicarea cheltuielilor pentru zborurile private ale fostului președinte Klaus Iohannis a stârnit primele reacții politice. Elena Lasconi (USR), candidată la alegerile prezidențiale, a catalogat situația drept „o aberație pe care România nu trebuie să o repete”, în timp ce independentul Nicușor Dan a subliniat necesitatea transparenței. De partea sa, AUR susține că liderul partidului, George Simion, ar fi fost cel care l-a determinat pe președintele interimar Ilie Bolojan să desecretizeze informațiile.
Vasile Petrovan



















