Investiție în siguranța comunității: Baia Sprie atrage fonduri europene alături de parteneri din Ucraina pentru creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice - 8 ore în urmă
Mari vedete ale fotbalului care au ratat calificarea la Cupa Mondială din 2026 - 8 ore în urmă
„O zi memorabilă”, spune scriitorul Mircea Cărtărescu - 10 ore în urmă
Incursiune în tainele arhitecturii istorice la Muzeul de Istorie și Arheologie din Sighetu Marmației - 11 ore în urmă
Autoritățile din Maramureș și organizațiile sociale au marcat Ziua Mondială a Refugiatului - 12 ore în urmă
Întâlnire cu autoarea Andreea Ionescu-Berechet la Cărturești Baia Mare - 13 ore în urmă
Din pasiune spre o mică afacere: Povestea Andreei Dunca din Fărcașa și creșterea găinilor de rasă - 13 ore în urmă
Ziua Drapelului Național va fi marcată și în Baia Mare - 13 ore în urmă
Clubul de dans sportiv „Shall We Dance” Baia Mare a încheiat sezonul competițional cu succes: Perechea Luca Aluaș-Hannah Gomboș a urcat pe podiumul internațional, în Austria - 13 ore în urmă
„Hai la roate că se poate”: Serbare câmpenească organizată la Preluca Nouă - 13 ore în urmă
Ana și Ioan Tăut din Breb realizează cu multă măiestrie cojoace tradiționale
Din mâinile dibace ale soților Ana și Ioan Tăut din Breb ies cojoace încă de când s-au căsătorit.
Mai multe despre acești meșteri iscusiți aflăm de la Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Ce doi maramureșeni își îmbracă în strai de sărbătoare atât consătenii, cât și pe cei ce vin tocmai de pe Valea Izei să dea comandă de un cojocel, atrași fiind de calitatea muncii acestor păstrători de tradiții.
„Tăte cojoacele să făceau roșii ori mai închis ori mai spre rozosin. La fete să face altfel, sus să pun prime negre din care să fac cușmele, de acele crețe. La bărbați să tivește cu piele sau cu lac.
Unu din Șugătag, Nicoară a Ciotului, el nu știu de pe unde o înființat moda în Maramureș. Că s-o făcut și aici până atunci cojoace di cele pă ptele, dar el nu știu de pe unde o adus modelu iesta și o pus oglinzi. Noi am pus și între ciupti oglinzi. Și puneam bumbuști pă tot locu. Soțu punea bumbdii. Primaș dată să pune modelul pă pânză amestecată, mai groasă, mai plină de bumbac ca să sie rând a coasă.
Demult să punea pă cânepă de tort. Sau amestecată cânepa de tort cu bumbac. Apoi îl dăm și îl coasă trei, patru femei. Apoi îl dăm să-l înconjoare cu fir auriu și după aceea eu pun oglinzile, lacurile. Apoi le băgăm în presă, vo patru zâle, o săptămână. Să fie neted și tare. Punem lacurile, îl tizim și să pun bumbdii. Apoi pun un berleș mai grosuc în lontru. Pun ciucalăii și un buzunar în lontru și e gata. Cam aieste îs”, povestește Ana Tăut din Breb.
Foto – Florin Avram















