6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă - 4 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Chiuzbaia - 7 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Tg. Lăpuș, pe podium la prima ediție a „Crosului de la Capătul Lumii” - 8 ore în urmă
„Povești cu rădăcini și pietre”: Îndrăgitul parodist și scriitor Lucian Perța își dezvăluie o pasiune aparte la Festivalul PRISPA de la Brașov - 9 ore în urmă
Alpha MMA Academy Baia Mare, locul I în clasamentul general pe cluburi la Cupa Expert Fight - 9 ore în urmă
„Crosul de la Capătul Lumii”, un vis devenit realitate la Băiuț - 9 ore în urmă
Loc de joacă modern pentru copiii de la Grădinița din Tăuții-Măgherăuș - 12 ore în urmă
Prima întâlnire cu marea, o amintire pentru o viață: 20 de copii din Târgu Lăpuș au ajuns pentru prima dată pe litoral - 13 ore în urmă
Tinerii din Vișeu de Sus au dus tradițiile maramureșene pe scena Festivalului PRISPA de la Brașov - 15 ore în urmă
Emil Boc împlinește astăzi 60 de ani - 16 ore în urmă
Ana și Ioan Tăut din Breb realizează cu multă măiestrie cojoace tradiționale
Din mâinile dibace ale soților Ana și Ioan Tăut din Breb ies cojoace încă de când s-au căsătorit.
Mai multe despre acești meșteri iscusiți aflăm de la Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Ce doi maramureșeni își îmbracă în strai de sărbătoare atât consătenii, cât și pe cei ce vin tocmai de pe Valea Izei să dea comandă de un cojocel, atrași fiind de calitatea muncii acestor păstrători de tradiții.
„Tăte cojoacele să făceau roșii ori mai închis ori mai spre rozosin. La fete să face altfel, sus să pun prime negre din care să fac cușmele, de acele crețe. La bărbați să tivește cu piele sau cu lac.
Unu din Șugătag, Nicoară a Ciotului, el nu știu de pe unde o înființat moda în Maramureș. Că s-o făcut și aici până atunci cojoace di cele pă ptele, dar el nu știu de pe unde o adus modelu iesta și o pus oglinzi. Noi am pus și între ciupti oglinzi. Și puneam bumbuști pă tot locu. Soțu punea bumbdii. Primaș dată să pune modelul pă pânză amestecată, mai groasă, mai plină de bumbac ca să sie rând a coasă.
Demult să punea pă cânepă de tort. Sau amestecată cânepa de tort cu bumbac. Apoi îl dăm și îl coasă trei, patru femei. Apoi îl dăm să-l înconjoare cu fir auriu și după aceea eu pun oglinzile, lacurile. Apoi le băgăm în presă, vo patru zâle, o săptămână. Să fie neted și tare. Punem lacurile, îl tizim și să pun bumbdii. Apoi pun un berleș mai grosuc în lontru. Pun ciucalăii și un buzunar în lontru și e gata. Cam aieste îs”, povestește Ana Tăut din Breb.
Foto – Florin Avram














