Din filele de istorie ale orașului Baia Sprie face parte și vizita regelui Carol al II-lea în tabăra de cercetași.
Asta s-a întâmplat în iulie 1933, iar Gheorghe Muntean consemnează asta în cartea „Orașul Baia Sprie în perioada interbelică 1918 – 1940”, apărută la Editura Marist, Baia Mare, în 2022:
Cercetășia apare ca o mișcare internațională de tineri creată cu scopul de a ajuta tinerii în dezvoltarea lor fizică, mentală și spirituală, pentru a deveni membri constructivi ai societății. Bazele cercetășiei în județul Satu-Mare, au fost puse de profesorul Ioan Conţiu, de la Liceul Eminescu din Satu Mare și dr. Emil Coconeţi. Cei doi erau cunoscuți de locuitorii din Baia Sprie.
Emil Coconeți a fost primar al orașului Baia Sprie în perioada 16 februarie 1922 – 31 mai 1923, iar profesorul Ioan Conțiu a fost înmormântat în tabăra de cercetași de sub dealul Ciontolanului unde începând cu anul 1931 era și o capelă a cercetașilor. S-a stins din viață în luna august a anului 1933, avea doar 42 de ani. Începuturile cercetășiei în orașul Baia Sprie, este legată de numele primarului, Optimiu Nicoară (primar între anii 1930 – 1934) care „stăruia să facă cunoscute lumii frumuseţile neîntrecutului pitoresc al acestei regiuni… După un an, pe creasta colinei blânde, din hărnicia şi iscusiţa braţelor, împreunate cu gustul de artă original şi svăpăiat al tinereţii, se ridică cea dintâi biserică de lemn (de fapt era o capelă-n.n.) cercetăşească prima din țară…”.
La 30 iulie 1933, regele Carol al II-lea însoţit de fiul său Mihai, după ce vizitează instalaţile miniere şi flotaţia din Baia Mare, s-au îndreptat spre Baia Sprie, spre a vizita tabăra cercetăşească „Principele Nicolae”. Ziarele vremi au descris această vizită: „La ora 5,15 automobilul regal opreşte la poalele dealului unde se află tabăra. M. S. urcă panta urmată de Marele Voevod Mihai şi colegii săi de clasă. De pe o colină, dintr-o coastă a taberei, fanfara cercetăşească a cohortei „Vasile Lucaciu” intonează imnul regal.
Domnul prof. Conţiu, comandantul taberei, urează suveranului bun venit în mijlocul cercetaşilor. Publicul, care venise de devreme în tabără, a ovaţionat pe suveran şi toţi au rămas entuziasmaţi de felul cum M. S. Regele s-a întreţinut cu unul şi altul. Regele merge şi vizitează în amănunte tabăra unde i se prezintă unităţile care au făcut tabăra la Baia Sprie. După care în sunetele muzicii şi în uralele mulţimii, M. S. coboară panta dealului şi, cu automobilul, se îndreaptă spre „Instalaţia de flotaţie”, pe care o vizitează în amănunţime”.
Mai trebuie să adăugăm că vizita regelui coincide cu plecarea unui grup de 200 de cercetaşii din toate zonele Transilvaniei, care erau gata de plecare la tabăra internaţională de la Gödöllő (Ungaria) „aşezaţi în careu, în mijlocul corturilor răspândite printre pomi umbroşi, primesc pe M. S. Regele în nesfârşite urale”. În perioada comunistă, căsuțele și capela s-au degradat și au fost demolate. A rămas în memoria colectivă doar toponimul „La tabără”.
Sursa: Casa de Cultură Baia Sprie
