O seară în care dansul și grația s-au împletit într-o poveste de Crăciun la LPS - 3 ore în urmă
Iași, 14 decembrie 1989: primul pas spre Revoluția Română - 5 ore în urmă
CS Minaur întâlnește echipa de pe locul 2 din Liga Zimbrilor în ultimul meci oficial din acest an - 5 ore în urmă
O carte nouă și doi maramureșeni de excepție: Valer Blidar și Nicolae Bud, modele ale viziunii și profesionalismului românesc - 7 ore în urmă
Atmosferă de sărbătoare în Nistru - 7 ore în urmă
MAE: Atenționare de călătorie în Belgia. Posibile perturbări în transporturi - 8 ore în urmă
Bărbat căutat pentru distrugere, prins de jandarmi în albia Săsarului - 9 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 10 ore în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 11 ore în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 11 ore în urmă
Ajunul Bobotezei: Tradiții și obiceiuri legate de această zi
Azi, 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș ne prezintă câteva tradiții și obiceiuri legate de această zi.
„În Ajunul Bobotezei se ține post, la fel ca în Ajunul Crăciunului sau în Vinerea Mare. Se spune că cei care țin post negru și reușesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de sănătate pe tot parcursul anului.
Din primele zile ale anului, dar și în Ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă, pentru a sfinți locuințele oamenilor, stropind încăperile cu apă sfințită cu un mănunchi de busuioc, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos și aducând la casele oamenilor binecuvântarea Sfintei Treimi. În unele zone, sosirea preotului este vestită de grupuri de copii care merg înainte pe la casele creștinilor și strigă de trei ori „Chiraleisa!”.
Pentru a-și visa ursitul fetele își pun sub pernă un fir de busuioc, care le era dăruit de către preot în momentul în care acesta umbla cu crucea. Se spune că acest busuioc va atrage pețitorii la fată.
Legatul parilor în gard – în unele zone, fetele care doresc să afle cum le va fi ursitul, merg la un gard, se leagă la ochi și leagă un fir roșu de un par la întâmplare. În funcție de cum arată parul, înalt sau scund, drept sau strâmb, așa va fi și ursitul lor.
Struțul de busuioc – în Ajunul Bobotezei fetele de măritat așezau în albia unui pârâu un struț de busuioc. Dacă struțul îngheța peste noapte, se spune că viitorul soț era bogat; daca nu, sărac.
„Când umblă popa cu crucea, fetele pun sub prag zgărzile și barșoanele, să treacă popa peste ele, și după ce intră popa în casă le ieu repede înapoi, să nu treacă și înapoi, că apoi nu au haznă. Zice că să le aștepte și pă iele feciorii la joc cum îl așteaptă oamenii pe popa cu crucea, să umble feciorii după iele cum umblă oamenii când îl văd pe popa” (informație primită de la mai multe femei măritate, de diferite vârste, din zona etnografică Lăpuș)” – transmite muzeograful băimărean.
Foto – Gabriel Motica

















