În această zi, românii de pretutindeni își amintesc de puterea și faptele Sfântului Ilie, dar și de numeroasele tradiții și obiceiuri asociate cu această sărbătoare. În trecut, țăranii obișnuiau să ducă la biserică spice de grâu, porumb și alte produse agricole pentru a fi binecuvântate de preot. Se credea că astfel, recolta va fi ferită de pagube și va aduce belșug. Sfântul Ilie este cunoscut și ca protector împotriva furtunilor și trăsnetelor. În satele de altădată, oamenii aprindeau lumânări și tămâie în casă, iar uneori chiar ieșeau pe câmp pentru a face rugăciuni speciale, cerând protecție pentru casele și animalele lor. În unele regiuni, exista obiceiul ca în ziua de Sfântul Ilie să se postească sau să se consume doar anumite alimente. De exemplu, nu se mânca carne, iar unii țineau un post negru până la apusul soarelui, în semn de respect și evlavie.
Interdicții pe care credincioșii le respectă în această zi
Orice muncă, fie în casă, fie în afara ei, este interzisă. Se crede că cei care nu respectă această interdicție vor fi loviți de trăsnet sau vor suferi alte necazuri.
Spălatul rufelor este considerat o activitate ce poate atrage furia sfântului. În tradiția populară, se spune că Sfântul Ilie cutreieră cerul cu carul său de foc și poate pedepsi pe cei care nu respectă ziua lui.
Împrumutul de obiecte sau bani în această zi este văzut ca un gest aducător de ghinion. Se crede că astfel, persoana care împrumută poate să-și piardă norocul și prosperitatea.
Călătoriile lungi sunt evitate în această zi, deoarece se crede că Sfântul Ilie, în zborul său prin ceruri, poate provoca furtuni violente și pericole neașteptate pentru cei aflați pe drumuri.
De Sfântul Ilie, tradiţia relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu pune în primejdie recoltele. Fructele se dau și de pomană.
De Sfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme. De asemenea, se pot împărţi fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.
Lăcrimioara ZOTA
