Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 2 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 3 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 3 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 4 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 6 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 7 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 7 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 8 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 8 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 9 ore în urmă
Ce găseai pe masa țăranului român în trecut, de Paște. Mielul umplut a apărut relativ recent
Mâncarea a fost întotdeauna importantă pentru țăranul român, dar de sărbători, bucatele căpătau o însemnătate mai mare. Gastronomia de astăzi păstrează, în special la sărbători, vechi tradiții și simboluri.
În Ţara Lăpuşului, în satele de pe Valea Suciului, mălaiul era un aliment de bază din toate timpurile. Se pregătea atât de post, cât și „de dulce”, sau chiar dulce, ca desert. Cel „de dulce” era preparat cu drojdie, apă, sare, eventual cartofi și se lăsa la dospit, apoi se cocea minim două ore. Însă pentru a-l îmbunătăți, în aluatul făcut cu mălai se adăuga slănină, brânză sau cârnaţi, şi toate se coceau împreună, deodată. Cel mai apreciat era mălaiul cu cârnaţi, dar era un produs mai rar, cârnațul nefiind întotdeauna la îndemână, în trecut.
Miel şi mălai cu zahăr
De Paşte, mâncarea tradiţională în Suciu de Jos înseamnă miel. Ciorbă sau pregătit la cuptor, mielul era alimentul specific, pe lângă copturile pregătite în casă.
„De Paşti, la noi, în Suciu de Jos, se face zeama de miel. Nici măcar în Suciu de Sus sau în satele din vecini nu se face. Se pune carne de miel la fiert cu cartofi, puţin morcov, sare, dar fără alte condimente, să se simtă gustul de miel. La final, se adaugă lapte dulce, o lingură de untură topită cu puţină boia, se amestecă şi se pune în oală. E o zeamă simplă“, spune o săteancă din Suciu de Jos.
Tot din miel se mai făcea tocăniţă sau pulpă de miel la cuptor. „La noi, miel umplut nu s-a făcut, până de curând. Se făceau drob, tocăniţă de miel şi zeamă – eventual, miel la cuptor. Cam atât era mâncare tradiţional de Paşti“, mai arată ea.
Dacă vorbim despre dulciuri, mălaiul este din nou elementul central. Mălaiul dulce, făcut cu ouă, lapte prins, făină de mălai şi zahăr, era prăjitura preferată în copilărie. „Părea că e pişcotă, dar de fapt era mălai cu zahăr. La femeile bătrâne, acelea erau prăjiturile şi încă se mai fac. Mălaiul dulce se face fără drojdie, dar cu bicarbonat. Este mai subţire decât cel sărat“, mai explică ea.
Pasca sărată este, de asemenea, unul din produsele originale la Suciu de Jos din Maramureş. „Nu se face în multe zone păscuţă cu brânză sărată, ci se face cu brânză dulce. La noi se face cu brânză sărată şi multe ouă. Se mai fac pupi simpli”, mai arată săteanca. Pupii, de fapt, sunt nişte colaci precum cei care se dau de Crăciun colindătorilor și fac parte din categoria „copturilor ritualice”. Acestea, adesea sunt corelate cu sărbători de peste an, precum Măcinicii, Floriile, Paştele sau Crăciunul, şi au o simbolistică importantă.















