BAIA MARE: 23 de ani de la una dintre cele mai mari ceremonii religioase desfășurate în oraș - 22 de minute în urmă
Prognoza meteo Maramureș, miercuri 9 septembrie 2026 - 2 ore în urmă
Tradiție și voie bună: „Jocul la Șură” din Suciu de Sus a reunit foarte mulți participanți - 11 ore în urmă
Au trecut zece ani de la dezvelirea monumentului foștilor deținuți politici din Baia Mare - 12 ore în urmă
Băimăreanul Adrian Ghenie, în continuare cel mai bine cotat pictor român din istorie - 15 ore în urmă
Cod galben de temperaturi ridicate în Maramureș. Mâine se pot atinge 32–35 de grade - 16 ore în urmă
Ritualuri orientale de relaxare care au cucerit lumea modernă: de la ceai la conversație - 18 ore în urmă
Diana Iluț și Walter Übelhart, invitați la emisiunea „Drumul lui Leșe” - 18 ore în urmă
Polițiștii maramureșeni, pe podium la competițiile de crossfit și tenis de masă - 18 ore în urmă
Hidroelectrica scumpește energia pentru o parte dintre clienții casnici. Cu cât vor crește facturile - 18 ore în urmă
Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar
Șindrila de lemn (dranița) este folosită pentru a acoperi casele tradiţionale și bisericile de lemn. Iar pentru că Maramureșul este renumit îndeosebi pentru construcțiile din lemn, drănițitul este un meșteșug trecut din generație în generație sau, de multe ori, învățat prin ucenicie.
Chiar dacă acum trăim alte vremuri, mai moderne, acesta nu a dispărut nici azi din județul nostru, însă este tot mai rar.
„Drănițitul nu a dispărut nici azi în Maramureș, deși este tot mai rar. Dranițele (șindrilele) însă nu mai sunt ce au fost cândva.
În vremurile mai îndepărtate pentru obținerea lor erau tăiați molizi crescuți pe pantele nordice, mai întunecate. Dranița este făcută doar din lemn de molid, care e un lemn de rezonanță. Era important ca molizii să nu fi crescut așa de repede precum cei de pe pantele însorite, care au lemnul mai moale.
De asemenea, copacii erau tăiați doar în perioada de pauză vegetativă, adică iarna, când lemnul este înghețat. Bătrânii mai spun că erau alese doar zilele cu lună plină. Exista credința că astfel lemnul nu va putrezi așa ușor”, explică Constantin Ioan Lazu, inițiatorul proiectului Maramureșu’ Meu.
L.C.H.
Citește și






