Cod galben de caniculă în Maramureș și nordul Transilvaniei - 2 ore în urmă
Moment important pentru arbitrajul românesc: Istvan Kovacs a condus meciul cu numărul 1.000 din istoria Campionatului Mondial al Cluburilor - 3 ore în urmă
Lelea Varvara din Libotin a împlinit un secol de viață - 3 ore în urmă
Congres decisiv pentru PNL: liberalii își aleg astăzi noua conducere - 3 ore în urmă
Diversitatea culturală într-o lume tot mai fragmentată - 4 ore în urmă
Dragoste și emoție la Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației: Un „DA” spus printre tradiții - 4 ore în urmă
Veste bună, podul istoric de peste Tisa rămâne deschis pentru pietoni și urgențe - 4 ore în urmă
„Cărările Copilăriei” la Suciu de Sus, cu sute de participanți pe traseele Maramureșului - 5 ore în urmă
Cercetașii Maramureșului au încheiat anul cercetășesc printr-un eveniment deosebit - 5 ore în urmă
21 iunie, este Ziua Europeană a Muzicii - 5 ore în urmă
Moda care ucide. Zeci de angajați au murit în fabricile care produc celebrii blugi rupți
Fabricile moderne folosesc metode moderne pentru a obține aspectul uzat sau rupt al blugilor, însă unele, chiar branduri celebre, încă folosesc mâna de lucru ieftină din țări sărace, unde acest aspect al blugilor se obține prin metoda sabrării. Potrivit studiilor, această metodă care folosește șlefuirea cu nisip, produce o boală profesională precum a minerilor, și anume silicoza.
„Sablarea presupune propulsarea unui jet de nisip la presiune ridicată pentru a îndepărta pigmentarea țesăturii. Această operație se ralizează fie într-o cabină – sablare mecanică – fie folosind un fel de tun – sablare manuală”, explică dr. ing. prof. univ. Ioan Bud, de la Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
Silicoza este o boală incurabilă ce afectează plămânii, din cauza prafului care este inhalat de muncitori.
Praful care produce silicoza, utilizat la sablarea blugilor
Profesorul mai spune că expunerea la praful de silice crstalină (cuarț sau nisip cuarțos), cel folosit la sabalarea (sau șlefuirea) blugilor produce această boală.

„Pulverizarea nisipului expune lucrătorii la praf sclerozant, care intră în organism pe căile respiratorii, provocând leziuni asupra acestora. Această boală a fost studiată în rândul minerilor, cu mult timp în urmă”, explică profesorul.
„Organismul are capacitatea de a elimina o anumită cantitate de praf prin diferite forme, însă problema pentru sănătatea noastră o reprezintă expunerea şi inhalarea unei cantități mai mari decât cea pe care organismul o poate elimina, în special cel sclerozant, conduce la afectarea plămânilor”, mai spune el.
Ioan Bud mai arată că praful cel mai nociv este dat de forma cristalină a silicei (cu boala silicoză) şi azbestul (cu boala azbestoză).
47 de tineri muncitori au murit de silicoză
În Europa, sablarea cu nisip a fost interzisă de mai mulți ani, însă în Turcia a mai fost permisă până în 2009. Utilizarea acestei metode a fost interzisă după numeroase proteste ce au avut loc, iar în Franța s-a dus o adevărată campamie împtriva ei, folosind logo-ul „Il est mortel, ce jean” (Acești blugi sunt mortali, n.r.).
Chiar dacă metoda a fost interzisă și în Turcia, majoritatea branduri care o foloseau și-au continuat producția în țări precum Bangladesh, Cambodgia, China etc., unde sablarea este încă utilizată.
Deși sunt date că metoda sablării se mai practică în unele țări clandestin, există unele branduri care au înlocuit sablarea cu metode ce folosesc ozon, lumină sau laser.
Un studiu a arătat că, deși boala apare după zeci de ani de expunere la acel praf, muncitorii din Turcia, majoritatea tineri sub 25 de ani, au dezvoltat boala în mai puțin de trei ani de muncă. Studiul mai arată că au murit 47 de muncitori din această cauză, iar alți 1.200 au făcut silicoză.















