Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 51 minute în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 2 ore în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 2 ore în urmă
Concert inedit de muzică pop-clasic la Centrul de Tineret ZborHub din Baia Mare - 2 ore în urmă
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare a găzduit Târgul de Crăciun „Povești lângă bradul de Crăciun”- ediția a III-a - 4 ore în urmă
Băimăreanca Lotti Dărăbuș a reprezentat România la Festivalul Internațional „Riga Symphony” desfășurat în Letonia - 4 ore în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte - 5 ore în urmă
Mara Popov de la Insieme Music School a câștigat Marele Trofeu și Trofeul secțiunii Pop Românesc în cadrul Festivalului Național de Interpretare „Cântul Banatului” din Timiș - 5 ore în urmă
Premiul I al concursului “De Nașterea Domnului”, câștigat de elevii Liceului „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 5 ore în urmă
Taina Sfântului Maslu a fost săvârșită la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare - 5 ore în urmă
Un cui de construcție din castrul roman de la Coștiui este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Un cui de construcție din castrul roman de la Coștiui (județul Maramureș) este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
În toamna anului 2019, în localitatea Coștiui, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a efectuat cercetări arheologice la o structură de pământ aflată pe Dealul Imaș/Epreș. În urma acestei cercetări s-a stabilit că este vorba de un castru roman de marș, o bază temporară construită de armata romană în mișcare în timpul campaniilor.
Punctul se află la 70 km nord de zona Frontierei Române (linia castrelor auxiliare de la Cășeiu/Samum și Ilișua/Arcobadara). Este cel mai îndepărtat punct militar roman descoperit dincolo de Dacia Porolissensis. Fortificația are o formă dreptunghiulară neregulată, adaptată conturului dealului și acoperă o suprafața de 3,59 ha. Elementele sale defensive cuprind un val din pământ și un șanț exterior. Șanțul este de tip trunchiat „în formă de V” cu fundul drept.
Valul, puternic erodat, nu este continuu și are 43 de deschideri de-a lungul tuturor părților la distanțe relativ egale una de cealaltă.
Printre descoperiri se numără două cuie (clavii caligarii) de caligae, sandale romane, specifice legionarilor romani și câteva (șapte) cuie din fier folosite, probabil, la construcția unor clădiri din lemn. Unul dintre cuie, incomplet, este de tipul cu capul rotund, masiv, cu analogii directe în lumea romană. Deși mici ca și dimensiuni, unele incomplete, aceste piese sunt foarte importante, deoarece confirmă prezența romanilor pentru o perioadă mai lungă în zonă.
Prezența unei fortificații romane în zona unuia dintre cele mai bogate zăcăminte de sare din Maramureș nu poate fi o coincidență. Descoperirile de fortificații militare sunt cunoscute pe teritoriul fostului Imperiu Roman în zone cu resurse naturale utile, precum zăcămintele minerale.
Faptul că a fost construit lângă unul dintre cele mai mari zăcăminte de sare cunoscute în Depresiunea Maramureșului este un indiciu că romanii ar fi putut fi interesați să controleze extracția sării și, probabil, distribuția/comerțul acesteia în regiunea Tisei Superioare.
Exponatul săptămânii poate fi văzut în spațiul dedicat, aflat în zona de achiziție a biletelor de intrare, informează muzeograf dr. Marius Ardeleanu.
















