Centenarul Mănăstirii Rohia: Simpozioane, slujbe și manifestări culturale dedicate celor 100 de ani de viață monahală - 2 ore în urmă
„Ceterașii de pe sate”, un simbol al identității maramureșene. O poveste despre rădăcini, prietenie și folclor autentic - 4 ore în urmă
Daniel Breban a câștigat Marele Premiu la Festivalul Național Concurs „Din Comoara Satului” - 6 ore în urmă
Maramureșul, în topul preferințelor turiștilor: Pensiunile rurale, Mocănița și cicloturismul atrag mii de vizitatori în această vară - 7 ore în urmă
Tabăra „Prietenii Sfântului Mina” a reunit copiii și tinerii din Tăuții Măgherăuș în jurul credinței și al prieteniei - 7 ore în urmă
Peste 3.000 de gospodării din Maramureș vor putea fi racordate la rețeaua de gaze naturale prin noua conductă Ulmeni–Ariniș–Băsești - 9 ore în urmă
Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie. Două săptămâni de rugăciune și pregătire duhovnicească - 9 ore în urmă
Deți Iuga a lansat noua tropotită de pe Mara – „Pă drumu’ țării în sus” - 9 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXIII) - 13 ore în urmă
Walter Übelhart își va lansa noul roman, „Der Drachenkreis” (Cercul Dragonului), la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt - 14 ore în urmă
Sigiliul breslei olarilor este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Sigiliul breslei olarilor – 1846 este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
În perioada medievală, meșteșugarii din Baia Mare erau organizați în bresle, fapt atestat și de documente. Breslele și meșteșugarii băimăreni joacă un important rol economic, politic și militar în viața orașului. ”Actele emise de conducerea breslelor erau întărite cu peceți de ceară, acest lucru presupunând confecționarea unor tipare sigilare pentru fiecare breaslă din oraș.”
În cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș” s-au păstrat mai multe tipare sigilare aparținând breslelor băimărene. Breasla olarilor din Baia Mare, atestată documentar în 19 februarie 1665, când judele regal din Satu Mare, Keczely Ioan, cere consiliului orașului Baia Mare, printre alte categorii de meșteri, și olari, pentru a face sobe, este reprezentată de un tipar ce datează din 1846.
Tiparul este confecționat din fier, având formă circulară, diametrul de 28 mm, iar amprenta de 27 mm. Între două cercuri, cel din exterior în formă de spic, cel interior perlat, ce urmează circumferința sigiliului, a fost gravată în limba maghiară legenda, cuvintele fiind despărțite prin puncte:
NAGY BANYAI FAZAKAS CEHI 1846
Vasul din câmpul sigiliului este ulciorul specific de Baia Mare, puternic bombat la mijloc, cu gât îngust și toartă. Deasupra ulciorului este gravată o coroană heraldică cu cinci raze, de la care pornesc spre partea inferioară elemente vegetale stilizate.
Acest tipar sigilar nu a fost singurul de care s-a folosit breasla olarilor. Pe un document din 1824 ni s-a păstrat un alt tip de sigiliu datat din 1715, în câmp fiind redată o oală și un pieptene de olar”, informează dr. Sorana Mișca – muzeograf.














