Deși în România Ziua internațională a romilor a început să fie celebrată abia din 1990, originea acestei sărbători are la bază Primul Congres al Romilor de pretutindeni care a avut loc la Londra în data de 8 aprilie 1971.
Din 1971, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obţinerea de compensaţii pentru suferinţele din al Doilea Război Mondial, îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, revendicarea drepturilor civile ale romilor sau păstrarea culturii şi limbii romani.
În 1971, au fost adoptate simbolurile etniei rome: roata cu spiţe „chakra”, Imnul internaţional al romilor, „Gelem, gelem”, şi Steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite – şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin. La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.
Ziua internaţională a romilor este sărbătorită de comunitatea internaţională, anual, la 8 aprilie, în cinstea recunoaşterii culturii, istoriei şi drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar şi pentru a atrage atenţia asupra provocărilor de discriminare cu care se confruntă comunităţile de romi din Europa şi de pretutindeni, notează Agerpres care citează Centrul European pentru Drepturile Romilor.
Sărbătoarea etniei romilor din România
În România, la data de 8 aprilie se marchează „Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, precum şi implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate acestei zile.
Cu ocazia acestei sărbători, Agenţia Naţională pentru Romi a transmis un comunicat în care deplânge faptul că „deşi prezenţi alături de etnicii români în spaţiul românesc de peste 600 de ani, potrivit atestărilor documentare, romilor încă nu le este recunoscută contribuţia la dezvoltarea propriului stat (cu mici excepţii), deși au luptat cu arma în mână în timpul celor două conflagraţii mondiale pentru a-şi apăra patria, România, singura patrie pe care o cunosc şi recunosc, alături de celelalte minorităţi etnice recunoscute”.
Mesajul transmis arată că și în perioada pandemiei, „comunităţile vulnerabile cu romi au fost – dacă nu uitate de autorităţile responsabile, adesea au fost găsite drept ţapi ispăşitori pentru răspândirea virusului Sars-Cov-2. Pentru că romii încă sunt consideraţi o minoritate nepopulară, nu au o voce, iar atunci când această voce există, ea este singulară”.
Biserica și romii
Potrivit ultimului recensământ efectuat în anul 2012, în România locuiesc peste 600.000 de romi, aproximativ 3,3% din populaţia ţării noastre. Biserica nu i-a uitat şi desfăşoară activităţi continue pentru sprijinirea lor, atât din punct de vedere social, cât şi pastoral misionar.
Arhimandritul Ioasafat Snagoveanul, profesorul de teologie dr. Barbu Constantinescu (1839-1891), preotul Gala Galaction (†1961) sunt câteva dintre persoanlităţile ecleziale care s-au implicat, de-a lungul vremii, în proiectele bisericeşti dedicate comunităţii rome.
Biserica nu a încetat nici în prezent să poarte de grijă comunităţii rome din ţara noastră, ci a întreprins activităţi concrete în acest sens.
Biserica are în vedere şi facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la cultul divin public prin publicarea unor cărţi de cult traduse în limba romani, a înfiinţat instituţii dedicate misiunii în rândul comunităţilor rome, desfășoară numeroase activități sociale, încurajează hirotonia teologilor romi.
Sursa – basilica.ro
