Ziua Internațională a Francofoniei la Vișeu de Sus: elevii Liceului Teoretic „Bogdan-Vodă” au gătit preparate din bucătăria franceză - 23 minute în urmă
Înfrângere acasă pentru CSM Sighet, care însă nu îi afectează poziția în clasament - 24 minute în urmă
Expoziția „Magia Cristalelor – Flori de mină din Maramureș”, realizată în cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, a fost vernisată în Foaierul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița - 2 ore în urmă
Victorie bifată de CS Minaur cu CSM Târgu Jiu - 2 ore în urmă
Crucea Roșie Română- Filiala Maramureș, în sprijinul celor aflați în nevoie, în preajma sărbătorilor pascale - 2 ore în urmă
„Citim cu toate simțurile”: un nou atelier în cadrul proiectului „Hub-ul Învățătorilor” a avut loc la Sighetu Marmației - 4 ore în urmă
Ziua Internațională a Poeziei, sărbătorită de elevii Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” Baia Mare la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” - 5 ore în urmă
Victoria Gherghel din Chechiș împlinește azi 101 ani - 7 ore în urmă
Echipa de fotbal a Liceului Tehnologic Forestier Sighet, locul 1 la faza municipală și calificare în etapa județeană - 8 ore în urmă
Ziua Internațională a Francofoniei, marcată la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare - 8 ore în urmă
Mănăstirea Prislop sau „straja din estul Maramureșului”: Lăcașul binecuvântat din munți care menține credincioșii mai aproape de Dumnezeu, la Borșa
Mănăstirea Prislop sau „straja din estul Maramureșului”: Lăcașul binecuvântat din munți care menține credincioșii mai aproape de Dumnezeu, la Borșa
Situată la o altitudine de 1.413 metri, în vârful Pasului Prislop, Mănăstirea „Schimbarea la față” mărginește Maramureșul de Bucovina, fiind lăcașul monahal aflat la cea mai mare înălțime din județ și care constituie un străjer al credinței, în estul regiunii.
Având avantajul unei poziționări splendide, lăcașul sfânt este deosebit din mai multe considerații importante. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în 1999, iar obştea aşezământului a amenajat aici şi un monument al eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, știut fiind faptul că aici s-au dat bătălii grele.
Lăcaș special, locaș deosebit
Iată ce spune inginerul Ghiță Olteanu, cel care a realizat un istoric al lăcașului monahal, publicat de oficialii Primăriei Borșa pe site-ul orașului! „O mănăstire fără pereche a renăscut deasupra vechilor tranşee de război din timpul conflictelor militare de la început de secol XX şi nu numai. Reprezinta unul dintre cele mai frumoase aşezăminte mănăstireşti din Maramureşul Istoric, unul dintre cele mai zbuciumate locuri din câte au existat vreodată pe pământul românesc, unde începuturile vieţii religioase îşi au originea în activitatea primilor preoţi militari. Lângă Biserica Mănăstirii Prislop există un cimitir militar Sfinţit de P.S. Justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Satmarului, la data de 21 iulie 2009 şi apoi de către IPS Justinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Satmarului, împreună cu IPS Teodosie Arhiepiscop al Tomisului, la data de 16 august, acelasi an. Mănăstirea din Pasul Prislop răspunde astăzi nevoilor duhovniceşti ale „ostaşilor” lumii acesteia.
Construcția mănăstirii și sfințirea
Construcţia Mănăstirii a început în anul 1999 la iniţiativa Dl. Timis Dumitru (Tuta), sprijin material fiind oferit de către Primarul Oraşului Borşa, Consilierii Locali, precum şi de către importanţi oameni „de bine” din Oraşul Borşa. Sub oblăduirea Stareţului Protosinghel Andrei Reziuc centrul monahal a fost binecuvântat cu primii vieţuitori în anul 2008. În momentul actual, Mănăstirea are un număr de 10 vieţuitori, preoţi şi călugări care mijlocesc necontenit între om şi Dumnezeu, înălţând rugăciuni pline de evlavie şi smerenie, în numele eroilor neamului, în numele tuturor ostaşilor căzuţi pe toate câmpurile de luptă pentru apărarea neamului şi a credinţei, în numele locuitorilor Oraşului Borşa şi a tuturor celor care trec pragul Mănăstirii.
Cele două hramuri sfinte
Biserica Mănăstirii Prislop are două Hramuri: „Schimbarea la Faţă” şi „Sfânta Treime”. Binecuvântările au continuat şi în anii ce au urmat, prin evenimentele religioase organizate.
Tradiții superbe la mănăstire
A devenit o tradiţie ca la Borşa, în vârful pasului Prislop, în Sfânta noapte a Învierii Mântuitorului Hristos, obştea Sfintei Mănăstiri, împreună cu credincioşii şi pelerinii să se bucure de Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Tradiţie în fiecare an, la Mănăstirea Prislop este şi aducerea Sfintelor Moaşte ale Sf. Ap. Andrei, precum şi ale Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon de la Arhiepiscopia Tomisului, judeţul Constanţa. La data de 21 Iulie 2010, PS Iustin Sigheteanul a sfinţit locul pentru Biserica de iarnă a Mănăstirii Prislop, binecuvantând această Biserică cu doua Hramuri: Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, precum şi Sf. Antonie cel Mare. Pe acest acoperiş al Maramureşului, mai aproape de Cer şi de Dumnezeu, în freamătul pădurilor de brad şi în miresmele tămâiate de flori sălbatice le este rânduit, o dată pe an, tuturor locuitorilor din zonă, dar şi din alte zone, a se încinge într-o horă a prieteniei şi fraternităţii. Hora la Prislop, festivalul interjudeţean organizat în fiecare sfârşit de august (prima Duminică după Adormirea Maicii Domnului), este un prilej de cunoaştere a culturii arhaice maramureşene şi bucovinene, dar şi a spiritualităţii înălţătoare a poporului român”, arată inginerul Ghiță Olteanu. În prezent, stareț este protosinghel Dometie Pitiș. Sunteți invitați la lăcașul superb al Prislopului!
C.Ț.
Foto – Arhivă / iulie 2023 / Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului























1 Comentariu în această postare
Ioan-paul Tomoiaga
Puteți sa-mi spuneți Arhitectul și proiectantul așezământului?