Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 4) - 59 minute în urmă
În Urmeniș se organizează concertul „Noi umblăm și colindăm” - 1 oră în urmă
Suporterii naționalei au votat Golul Anului 2025 - 1 oră în urmă
Mircea Coșea, economist și profesor de renume, a murit la 83 de ani - 2 ore în urmă
Colindători în uniformă - 3 ore în urmă
Maternitatea Spitalului Județean „Dr Constantin Opriș” Baia Mare, acreditată în Categoria III A - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș – 19 decembrie 2025 - 5 ore în urmă
19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 12 ore în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 15 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 16 ore în urmă
Cum am putea, fiecare, să deținem arme de foc
În cadrul dezbaterii prezidențiale organizate aseară de TVR, Ion Muscel, unul dintre cei 11 candidați, a făcut declarații care, cel puțin în opinia mea, au stârnit mai multe semne de întrebare decât aplauze. Cunoscut mai degrabă ca John Ion Banu-Muscel, acesta a lansat propuneri care sunt cu adevărat… „revoluționare”, dacă nu cumva puțin prea îndrăznețe pentru gustul românilor.
Una dintre ideile centrale ale candidatului prezidențial este reintroducerea pedepsei cu moartea în România, o propunere care, cel puțin pentru unii, amintește de vremuri mai întunecate.
,,Ar fi o soluție pentru a regăsi ordinea într-o societate ce găsește adesea greu calea către justiție”.
Însă, dacă este să discutăm despre securitate, un alt aspect al viziunii sale implică dreptul tuturor cetățenilor de a deține arme de foc.
„Armele sunt cheia pentru protecția națională”, susține Muscel, considerând că fiecare român ar trebui să aibă acces la o armă pentru a combate o „potențială agresiune externă”. De exemplu, ,,acest lucru ar întări securitatea ţării şi ar descuraja Rusia să atace, ştiind că s-ar confrunta cu un război de gherilă”. Așadar, ce ne dorim pentru 2026? O țară în care fiecare cetățean se plimbă cu pistolul la brâu ca în vestul sălbatic american?… și, desigur, rușilor le-ar fi frică de noi.
Problema e că, o națiune care își înarmează cetățenii poate ajunge la o dinamică socială complicată, cu un risc crescut de violență internă. Imaginați-vă România, un loc în care fiecare se poate așeza la masă cu o țigară și un pistol alături. Ce poate fi mai sigur decât atât? Oare, România nu ar risca să devină un câmp de luptă, în loc de un loc sigur?
Iar ideea că „siguranța națională” ar putea fi construită prin focuri de armă este nu doar riscantă, ci și periculoasă într-o societate în care violența este deja o problemă destul de mare. De aceea, în opinia mea propunerile lui Muscel sunt o rețetă perfectă pentru haos.
În final, întrebarea rămâne: România chiar are nevoie de o armată de cetățeni înarmați pentru a se apăra, sau poate că ar trebui să căutăm soluții mai pașnice, să investim mai mult în educație și prevenirea violenței, decât să urmăm viziuni care nu au nicio legătură cu realitatea unei societăți care încă vrea să își regăsească pacea interioară?
Vasile Petrovan













