208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 10 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 12 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 13 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 16 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 17 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 18 ore în urmă
De ce avem ani bisecți: ziua de 29 februarie, o dată la patru ani
Calendarul este, în general, ca și ceasul, un mecanism de măsurare al timpului și ne gândim la el ca și la ceva foarte precis. Luna are nevoie de o lună pentru a orbita în jurul Pământului; Pământului îi trebuie 24 de ore pentru a se roti pe axa sa și 365 de zile pentru a orbita în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție).
Totuși, o dată la patru ani avem o zi în plus.
Explicația este simplă: o lună lunară are de fapt 27,3 zile. O singură rotație terestră durează de fapt 23 de ore, 56 de minute și 16 secunde. Iar o singură mișcare de revoluție durează 365,24129 zile. Încă de când oamenii au început să țină calendare, această zi orbitală în plus a fost o bătaie de cap și este motivul pentru care a fost inventat conceptul de an bisect.
Alte calendare, rezolvări diferite
Intercalarea, sau inserarea de zile într-un calendar, a fost încercată și testată de-a lungul civilizațiilor, pentru a încerca să se asigure că programele lunare și solare rămân compatibile și coerente cu urmărirea anotimpurilor.
Practica variază de la o cultură la alta: anul calendaristic egiptean antic era compus din 12 luni de 30 de zile, cu cinci epagome (zile) adăugate la sfârșitul fiecărui an. În calendarul lunisolar, cum este cel chinezesc, se adaugă o lună suplimentară la fiecare trei ani, permițând adepților din acei ani să sărbătorească două luni de primăvară pentru a întâmpina noul an sau “primăvara dublă”.
În mod similar, în calendarele vikrami și ebraic, se adaugă o lună o dată la aproximativ trei ani, urmând ciclul de 19 ani al fazelor lunii. Calendarul lunar al islamului are un ciclu de 30 de ani, în care 11 dintre acești ani au o zi în plus adăugată la lună.