Spirit maramureșean la Bistrița: Ionuț Uivaroși și Grupul Codrenii, într-un concert extraordinar de colinde - 4 ore în urmă
Omul potrivit, la locul potrivit: Sergent major Gabriel Petrovan, pompier al ISU Maramureș, a salvat un om care se înecase - 7 ore în urmă
Sera de acasă – cum îți aduce legume sănătoase pe masă tot anul? - 8 ore în urmă
O nouă ediție de titluri de stat Tezaur. Dobânzile sunt de până la 7,40% - 9 ore în urmă
Magia sărbătorilor a cuprins Târgu Lăpuș: Târgul de Crăciun a fost plin de lumină, colinde și bucurie - 9 ore în urmă
Magia Crăciunului și-a făcut simțită prezența în cadrul concertului de colinde desfășurat la Seini - 10 ore în urmă
La Colegiul de Arte din Baia Mare, copiii spun „Împreună prindem curaj” - 10 ore în urmă
Îndrăgitul eveniment „Crăciun în Maramureș” are loc în 20 decembrie, la Muzeul Satului din Baia Mare - 10 ore în urmă
Înotătorii de la CS Seini au cucerit numeroase medalii la Cupa Moș Nicolae 2025 de la Pitești - 10 ore în urmă
Festivalul de Colinde „Deschide ușa, creștine!” va avea loc și anul acesta, în comuna Fărcașa - 10 ore în urmă
Țesătoarele maramureșene, un tezaur uman viu
În Maramureș, arta țesutului la război se învăța din fragedă pruncie și se materializa la vârsta a doua și a treia, devenind ocupația de bază a femeilor din mediul rural. Astfel, după ani și ani de practică, țesutul la război era un automatism pentru maramureșence. Ca în orice meserie, și în țesătorie sunt secrete pe care le însușești odată cu experiența. Modul de folosire a războiului de țesut, măiestria meșteșugarei, duritatea pânzelor rezultate și, mai ales, culorile, sunt câteva dintre aceste taine. Partea cea mai frumoasă este că fiecare țesătoare își creează propriile culori cu care vopsește ața folosită. Astfel, fiecare pânză rezultată este unică în felul ei. Modelele de pe pânze și covoare sunt specifice fiecărei zone. La fel și culorile, diferă combinațiile, de la o zonă la alta, fiecare având combinații de culori reprezentative. Țesutul la război constituie un meșteșug ridicat la rang de artă.
An după an, constatăm că acest meșteșug se practică din ce în ce mai rar în satele maramureșene. Noroc cu străinii, care sunt interesați de aceste obiecte unice și valoroase. Ei duc în toate colțurile lumii faima simbolurilor și tradițiilor din Maramureș, covoarele viu colorate, find foarte apreciate în străinătate. Fetele nu mai sunt curioase să învețe să lucreze la război, deși țesăturile realizate în războiul bunicii sunt din nou la modă. Mesajul obiectelor țesute, fie costume, ștergare, covoare, trec dincolo de cuvinte.
Îmbucurătoare este vestea că, anul trecut, opt ţesătoare maramureşene au fost înscrise pentru totdeauna pe listele UNESCO, a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, fiind prima oară când Maramureșului i se recunoaște valoarea inestimabilă. Norocoasele maramureșence sunt: Maria şi Ioana Hodor, Maria Știopei, Iuliana Frânc, din Bârsana şi Parasca şi Anghelina Sidău, Ana şi Maria Trifoi, din Botiza. Recunoașterea UNESCO subliniază importanța conservării patrimoniului cultural și rolul femeilor din Maramureș în transmiterea acestor tehnici din generație în generație.
Lăcrimioara ZOTA















