La 12 martie 1955, în satul maramureșean Bârsana, se năștea sculptorul Ioan Marchiș, unul dintre artiștii care au reușit să transforme tradiția într-un limbaj al artei contemporane. Legătura cu locurile natale avea să rămână, de-a lungul întregii sale vieți, o sursă de inspirație și o temelie spirituală pentru opera sa.
Drumul său în artă a început în Baia Mare, unde a urmat cursurile Liceului de Muzică și Artă Plastică. A continuat apoi studiile la Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 1981. În anii de formare și-a conturat o viziune artistică proprie, orientată spre o sculptură în care rigoarea formei se întâlnește cu dimensiunea simbolică și spirituală a tradiției.
Opera lui Ioan Marchiș pornește adesea de la materia simplă și profundă a Maramureșului, precum lemnul, piatra sau bronzul, materiale care, sub mâna sa, devin purtătoare de sens. Artistul a vorbit deseori despre faptul că sculptura nu trebuie să fie doar o formă frumoasă, ci și o expresie a memoriei și identității unui loc. Pentru el, volumul și materia capătă viață atunci când transmit emoție și sens.
Pe lângă activitatea artistică, Ioan Marchiș s-a implicat constant în viața culturală a județului Maramureș. A lucrat ca referent de artă plastică la Centrul Creației Populare Maramureș, a predat istoria artei la Școala de Arte „Liviu Borlan” din Baia Mare și a condus ulterior Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș. În același timp, a inițiat proiecte culturale menite să încurajeze dialogul între arte și idei. Printre acestea se numără Fundația Culturală „Archeus” și revista cu același nume, spații dedicate întâlnirii dintre artă, filozofie și literatură.
De-a lungul anilor, sculptorul a realizat numeroase lucrări monumentale amplasate în spațiul public. Printre acestea se numără monumente dedicate unor personalități importante ale istoriei și culturii românești, precum Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Nicolae Iorga, Pintea Viteazul, Gheorghe Pop de Băsești, George Coșbuc, Octavian Goga sau Avram Iancu. Lucrările sale pot fi văzute în mai multe orașe din România, iar unele dintre ele se regăsesc inclusiv în spații importante din capitală, precum Palatul Parlamentului din București.
Arta lui Ioan Marchiș a depășit însă granițele țării. Sculpturile sale se regăsesc în colecții muzeale și private din Europa, dar și din alte colțuri ale lumii, precum Israel, Statele Unite sau Japonia. De asemenea, artistul a participat la expoziții în numeroase orașe, de la Baia Mare și București până la Roma, Kyoto sau Rabat.
În anul 2025, la Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, a fost organizată expoziția aniversară „Păzitoarea seminței”, dedicată împlinirii a 70 de ani de viață și peste patru decenii de creație. Expoziția a reunit lucrări reprezentative ale sculptorului, printre care și piesa „Păzitoarea seminței”, inspirată de arhetipul Zeiței-Mamă, simbol al genezei și al protecției.
Pentru Ioan Marchiș, sculptura nu este doar un exercițiu estetic, ci și o formă de memorie colectivă. Monumentele, spune artistul, trebuie să vorbească despre identitatea unui popor și să transmită mai departe lecțiile istoriei. În acest sens, Maramureșul rămâne pentru el nu doar locul copilăriei, ci o metaforă a rădăcinilor și a demnității.
Prin opera sa monumentală, prin reflecțiile sale despre artă și prin implicarea constantă în viața culturală, Ioan Marchiș rămâne una dintre vocile importante ale sculpturii românești contemporane, un artist care a știut să transforme materia în limbaj al spiritului.
Sursa FOTO: Facebook Ioan Marchiș
Vasile Petrovan
