Noul showroom Toyota Baia Mare și-a deschis porțile - 2 minute în urmă
„Cupa Crăciunului” va aduce magia sărbătorilor pentru șahiștii băimăreni - 1 oră în urmă
Autobuzul lui Moș Crăciun se pregătește să pornească la drum în Baia Mare - 1 oră în urmă
„Feeria de Crăciun: O poveste prin dans și gimnastică ritmică”, la LPS Baia Mare - 2 ore în urmă
Rugăciune și colind la Catedrala „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Trei zile de sărbătoare: Târgul de Crăciun ,,Poveste de iarnă” de la Târgu Lăpuș debutează astăzi - 2 ore în urmă
„Piața muncii 2025. Strategii, tendințe, perspective”: eveniment dedicat studenților la ZborHub Baia Mare - 2 ore în urmă
5 decembrie – Sorin Grindeanu, președintele PSD - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș – 5 decembrie 2025 - 3 ore în urmă
Moșul a primit o mână de ajutor de la polițiștii maramureșeni - 14 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști
Un obicei mai puţin cunoscut din Maramureş, care are loc în ziua de Paşte, se referă la plecarea în fugă de la biserică, după ce bucatele au fost sfinţite de către preot. Potrivit istoricilor, acest obicei are legătură cu manifestarea bucuriei învierii lui Iisus.
Mai există două localităţi din Maramureş, Petrova şi Bârsana, unde se mai păstreză obiceiul ca, imediat după sfinţirea bucatelor din ziua de Paşte, credincioşii, cu traistele în mână pline cu bucatele sfinţite, să o ia la fugă spre sat, într-un adevărat cros popular. Rădăcinile acestui obicei nu se cunosc cu exactitate, însă se crede că are legătură cu manifestarea bucuriei legate de învierea lui Iisus.
În momentul în care preotul zice de trei ori „Hristos a înviat”, lumea răspunde „Adevărat a înviat” şi se consideră practica sfinţirii păştilor încheiată, atunci lumea o porneşte în fugă. Restul sătenilor stau la anumite puncte stabilite ca linii de sosire ce pot fi anumite bifurcaţii de drum sau zone de delimitare a localităţilor. „Cel care soseşte primul primeşte toată toată cinstea şi toată mândria”, explică etnologii.
Sfinţirea bucatelor la biserică este un obicei extrem de frumos, unde toată lumea îmbracă costumul popular. De asemenea, bucatele se duc în traistă şi se acoperă cu un ştergar lucrat maual. „Traistele sunt încărcate, pline cu toate bunătăţile din care nu lipseşte şunca de porc – ceea ce contravine obiceiului iudaic – şi sticla de vin, care se desface şi se pune în ea pască sfinţită, pentru a fi sfinţit şi vinul, pentru că de acolo provine euharistia, de la pâine şi de la vin”, mai explică profesorul Ilie Gherheş.
Fiecare gospodină îşi arată măiestria în arta culinară prin pasca pe care o duce la sfinţit. „Nu trebuie să fie doar împistrită – cum se zice – cu motivele acelea religioase, ci se analizează şi cât este de crescută şi de aspectuoasă. În plus e o competiţie şi e realmente o expoziţie de port popular”, mai spune el. E ocazia cu care gospodinele trag cu ochiul la relizarea vecinelor în materie de ştergare, cămăşi, obiectele de îmbrăcăminte din portul popular şi cam tot ce au muncit femeile peste iarnă.
Sursa foto: Casa tradițiilor














