Poetul care nu a vorbit până la vârsta de patru ani, se năștea la Lancrăm, în județul Alba. Studiază la Sebeș, Brașov și Sibiu. Încă din primii ani ai liceului, Blaga se impune atenţiei colegilor. „La cursuri, îmi aduc aminte că uimea pe profesori cu originalitatea răspunsurilor”,îşi va aminti mai târziu un fost coleg de liceu al poetului, Horia Teculescu, în „Amintiri despre Lucian Blaga, în Ţara noastră”, 1935. În 1910 debutează în Tribuna din Braşov cu poezia „Pe ţărm”, urmată de cea intitulată „Noapte” Absolvă Universitatea din Viena. După studii se stabilește la Cluj.
Are pasiuni pentru știința filozofiei. O lungă perioadă (1926-1939), va lucra în diplomaţie, fiind, succesiv, ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna şi Viena. Îşi continuă activitatea literară şi ştiinţifică, publicând în tot acest timp volume de versuri, eseuri filozofice şi piese de teatru.
În 1936 este ales membru al Academiei Române. Între 1939 şi 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a Universităţii din Cluj, apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie din Cluj (1949-1953) şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-1959).
Dramaturgia, alcătuită din poeme dramatice, porneşte de la miturile şi legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei şi culturii naţionale (Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Meşterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Daria, Fapta şi Învierea (1925), Arca lui Noe (1944), Anton Pann (1965)).
Opera filozofică este organizată în patru trilogii (a cunoaşterii, a culturii, a valorilor şi trilogia cosmologică (Filozofia stilului (1924), Cunoaşterea luciferică (1933), Spaţiul mioritic (1936), Geneza şi sensul culturii (1937)
Ultimii ani din viața poetului au fost marcaţi de umilinţe şi privaţiuni, Blaga fiind tratat de autorităţile comuniste ca un „duşman al poporului”. A fost înlăturat de la Catedra de Filosofia culturii a Universităţii din Cluj şi din rândul membrilor Academiei Române, şi-a pierdut dreptul de semnătură şi cărţile i-au fost retrase din biblioteci.
Într-un interviu, fiica poetului, Dorli Blaga, a relatat că tatăl său a fost interzis şi scos şi programa şcolilor şi universităţilor.
Moare la vârsta de 63 de ani, într-o zi de 6 mai 1961.
Lăcrimioara ZOTA
