Comorile pământului din Maramureș pot fi admirate la Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare - 10 secunde în urmă
O nouă acțiune de căutare a doi ucraineni rătăciți în Munții Maramureșului. În sprijinul salvamontiștilor a fost trimis și un elicopter - 15 minute în urmă
Atelier de creație pentru adulți, în Baia Mare - 1 oră în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (XXIV) - 1 oră în urmă
Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde” din Seini, certificat ca Școală de Încredere - 1 oră în urmă
Atenție la înșelătorii! Apeluri telefonice false, în numele Casei de Asigurări de Sănătate - 2 ore în urmă
„Summer Vinyl Evening”, în această seară la Shura Bistro Caffe - 2 ore în urmă
Centrul Județean de Excelență Maramureș a publicat volumul colectiv „Perspective academice: contribuții și resurse pentru elevii capabili de performanță” - 2 ore în urmă
Clubul Sportiv „Dragonul” Baia Mare reprezintă România la „European Open School Combat Games 2025”, în București - 3 ore în urmă
A fost împușcată pentru că voia să meargă la școală - 4 ore în urmă
Lăcașul sfânt, monument istoric de la Jugăstreni
Jugăstreni este un sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, situat la circa 1 kilometru de drumul ce unește localitățile Mesteacăn și Târgu Lăpuș. Este atestat documentar în anul 1603, luîndu-și acest nume, în jurul anilor 1800. Numele satului provine, probabil, de la arborele numit jugastru care crește și astăzi în pădurile din împrejurimi. Satul a aparţinut de domeniul Cetăţii Chioarului, până la distrugerea acestuia de către austrieci (1718). În localitate, în a doua jumătate a secolului XVII, sunt consemnați mici nobili, pușcași și libertini. Principalele ocupații au fost creșterea animalelor și agricultura. Zona este deosebit de pitorească, cu numeroase atracții naturale: izvoare, păduri întinse de fag, stejar și brad.
Și cum un sat fără biserică nu poate exista, lăcașul sfânt a fost construit între anii 1846-1866. I s-a dat hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” și a fost construit de meşterul lemnar Horţa din zona Lăpuşului. Planimetria cuprinde pridvor monumental, pronaos, naos şi altar poligonal. Acoperişul, unitar, are turnul-clopotniţă cu coiful în formă octogonală și învelit în tablă. Picturile bisericii au fost realizate în anul 1866, conform inscripției. Un detaliu mai puțin întâlnit la celelalte biserici îl constituie pronaosul, unde se văd scenele „Fecioarele nebune” şi „Fecioarele înţelepte”, cu numele scris pentru fiecare în parte, şi prezenţa Sfintei Mucenice Etecla. În naos este insripţionat anul 1866, flancat de Sf. Aron şi de Ioan Botezătorul, cu Heruvimi pe margini. Pictura din naos reprezintă Patimile lui Iisus care cuprinde scenele: „Împărţirea hainelor lui Iisus” şi „Înrobirea”, iar pe boltă „Înălţarea la cer a profetului Ilie”, Enoh şi Evangheliştii, care înconjoară pe Fecioara Maria. Pe iconostas, în medalioane, sunt pictaţi cei opt Prooroci ai neamului evreiesc, iar deasupra uşilor împărăteşti sunt pictaţi Sfinții Toma, Luca, Andrei și Filip. Biserica deține și un patrimoniu mobil care constă în multe cruci de închinare şi ceremonialuri, pictate pe ambele feţe, icoane pe lemn şi sfeşnice din bronz, datate din secolul al XIX lea.
Biserica în acest sat este mai mult decât un loc de cult, este inima micii comunități și un simbol al identității locale.
Lăcrimioara ZOTA