Presa cu tendințele ei de a obține în final “Opinia Publică” aptă a influența tot ce mișcă într-un anumit perimetru a funcționat cu efervescență și-n Maramureșul interbelic. Sigur că deontologia profesională s-a împletit cu dorința de a realiza profit. Dacă în amalgamul de apariții uneori efemere se întrezărește lucrarea interbelică a zonei, în textele de atitudine transpun și umorile personale de dependență de o anumită ideologie a celor care scriu la gazetă. Cred că e important ca să trecem în revistă zonele acelei epoci pentru a vedea că presa de tranziție pe care o propun jurnaliștii de azi nu s-a născut pe teren sterp.
Astfel, în zona Sighet, în perioada 1927-1929, apare gazeta “Astra” ce-și schimbă numele în “Astra Maramureșeană” ca organ al despărțământului Astra Maramureș. Gazeta e condusă de dr. Vasile Ilea și V. Bergheanu. După o perioadă rămânând la cârmă doar dr. Vasile Ilea. Amintim dintre colaboratorii gazetei pe: Ion Clopoțel, Gheorghe Tulbure, C. Ionescu Olt, Ion Bilțiu Dăncuș, Petre Lorin și N. Zuker. “Astra” și-a fixat ca proiect prezentarea vieții culturale neocolind varianta tematică a vieții socio-politice. O altă apariție de prestigiu a fost “Graiul Maramurșului” care a apărut începând cu data de 1 martie a anului 1933 până în luna august a anului 1940. Intelectualii care au inițiat acest demers de presa au fost Mihai Marina, Gheorghe Dăncuș, Iacob Derner, Artur Anderco, Ion Berinde, Petre Lenghel Izanu.
Pănă la numarul 83 al acestei publicații a apărut sub titulatura de “Organ al Asociației Presei din Maramureș”. Din echipa de la “Graiul Maramureșului” se desprind Gheorghe Dăncuș care scoate pe piață “Cronicul Maramureșului” începand cu 19 ianuarie 1932. Între anii 1929-1938 cu intermitente – “Actiunea maramureșeană” avându-l ca redactor resposabil pe dr. V. Bel și apoi pe Petre Lenghel Izanu. “Acțiunea maramureșeană” a fost o publicație de propagandă național-țărănistă. Între anii 1930-1938, sub conducerea prot. Tănase Pușca, apare “Țara Voievozilor”, o gazetă care se autointitula: națională, culturală și economică.
Cam așa evolua presa interbelică în zona Sighet. Nici la Baia Mare lucrurile nu stăteau mai rău. În 30 decembrie 1918 apare “Renașterea” urmată in anul 1920 de “Curierul de Vest” sub conducerea lui Ioan Rodina – un militar întors invalid de pe front. Teofil Dragoș scoate în anul 1938 ziarul “Baia Mare” care a militat pentru educația politică a cetățenilor. Se remarcă între colaboratori jurnaliști ca Aurel Nistor, A. Cotuțiu, Augustin Iuga, Augustin Dragoș.
La 16 septembrie 1936, Gheorghe Crișan scoate ziarul “Cronica”. Ziarul depășeste ambiția de a fi o publicașie de senzație devenind: “cronicarul migălos al tuturor evenimentelor vrednice de remarcat”. La “Cronica” întâlnim colaboratori ca Petre Dulfu și Ion Șiugariu. Peisajul acesta mediatic extrem de divers e mai mult decât liniștitor pentru mass-media de azi. Tradiția unei prese puternice și diverse din interbelic nu face decât să-i oblige pe jurnaliștii de azi la o maximă profesionalizare. Mass-media din Maramureș are o puternică tradiție ce se continuă și azi.
Marian ILEA
Citește și
Editorialul de miercuri: File din istoria Vișeului de Sus
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
