Editorialul de miercuri: Amintiri din Solotvino (II)

L-au dus la primărie și Ana Andreievna Bihun i-a înmânat o copie după certificatul lui de naștere în care era înregistrat cu numele de : Mach Mendel Gerșovici Ion Ludvig Hach, cutatăl Hersch Leibovici și mama Iankelovici Ruhtel.

A roșit și s-a scuzat: «A trebuit să-mi schimb numele că așa erau vremurile». L-au dus la locul nașterii lui. A întrebat dacă mai sunt în Solotvino cele trei sinagogi, i-au spus că două au fost dărâmate și-n a treia funcționează brutăria. A recunoscut fântâna din fața casei și a plâns.

S-a dus la podul de peste Tisa și a privit înspre Sighet. La plecare a spart o sticlă de șampanie în mijlocul drumului, pentru că dorea să mai revină acasă. Pe strada principală a apărut, agale, groparul. Robert Maxwell l-a oprit : «Laszlo, tu ești ?! Nu mă recunoști ? Eu sunt Gerșovici, colegul și prietenul tău». Au stat pe marginea drumului și au povestit. A plecat. Nu s-a mai întors niciodată.

În anul o mie nouăsutenouăzecișiunu era pe iahtul lui «Lady Ghislaine». În patru noiembrie, la orele nopții, doi necunoscuți l-au imobilizat, i-au injectat în vena jugulară o bulă de aer. I-au aruncat trupul peste bord. După șaisprezece ore de căutări l-au găsit scafandrii. La zece noiembrie din același an a fost îngropat pe Muntele Măslinilor din Israel.”

Marian ILEA

Citește și